În câteva cuvinte
Negocierile pentru formarea unei coaliții de guvern în Germania între conservatorii CDU/CSU și social-democrații SPD sunt tensionate din cauza dezacordurilor privind politica de migrație, în special referitor la returnarea solicitanților de azil la frontiere. CDU insistă pe o abordare mai strictă și caută acorduri cu țările vecine, în timp ce SPD cere garanții suplimentare. Datele recente arată o scădere a cererilor de azil, dar o creștere a deportărilor, iar guvernul viitor intenționează să intensifice aceste măsuri.
Conservatorii și social-democrații din Germania lucrează contra cronometru pentru a forma o coaliție de guvern înainte de Paște. Cu toate acestea, rămân deschise probleme semnificative, în special în domeniul migrației. Deși ambele părți sunt de acord cu necesitatea de a reduce «eficace migrația ilegală» — o temă centrală în campania electorală din februarie trecut și exploatată de extrema dreaptă — disputa se concentrează pe detalii.
Cele trei partide implicate în negocieri — Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul său frate bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), și Partidul Social-Democrat (SPD) — au convenit să returneze solicitanții de azil la frontierele germane «în coordonare» cu vecinii europeni. Problema constă în semnificația exactă a acestei «coordonări». Înseamnă că țările vecine trebuie să își dea consimțământul pentru returnare, sau este suficientă simpla notificare? În timp ce social-democrații cer consimțământul explicit, conservatorii înclină spre o simplă notificare.
Pentru a depăși acest obstacol, liderul creștin-democrat și viitor cancelar, Friedrich Merz, poartă negocieri directe cu mai multe țări vecine, sperând că un acord consensual va elimina opoziția SPD. Secretarul general al grupului parlamentar CDU/CSU, Thorsten Frei, s-a arătat încrezător în aceste negocieri: «Germania nu poate depinde de vecinii săi, dar este, de asemenea, clar că nu am dus niciodată o politică care să nu țină cont de interesele vecinilor», a declarat acesta la televiziunea publică ZDF. Potrivit lui Frei, «există sprijin pentru planurile germane în Polonia, Austria și Franța». Anul trecut, Germania a înregistrat 213.499 de cereri de azil și a deportat aproximativ 20.000 de persoane, conform cifrelor guvernului interimar.
Blocul conservator consideră că, deși nu s-a trasat o linie roșie, această problemă este decisivă pentru succesul viitorului guvern condus de Merz și nu ezită să pledeze pentru o înăsprire a politicii de migrație și implementarea așa-numitelor returnări la cald («devoluciones en caliente»). O politică pe care Merz a adus-o în discuție în campanie și care a stârnit controverse, primind sprijinul extremei drepte Alternativa pentru Germania (AfD). «Dintre toate punctele în care Uniunea [CDU] trebuie să demonstreze în negocierile de coaliție că se poate impune în fața SPD, politica de migrație este probabil cea mai importantă», explică Jasper von Altenbockum, expert în afaceri interne la ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
În fața reticențelor SPD față de planul returnărilor la frontieră — deși social-democrații au acceptat deja să susțină o înăsprire generală a politicii de migrație — președintele landului Saxonia-Anhalt, Reiner Haselhoff (CDU), a amintit rezultatul alegerilor trecute, unde AfD s-a clasat pe locul al doilea cu 20,8% din voturi. «Știm de ce atât de mulți oameni au votat AfD: au senzația că afluxul de refugiați nu este gestionat conform legii», a declarat politicianul CDU pentru rețeaua media germană RND. De asemenea, a făcut aluzie la creșterea extremei drepte în estul Germaniei și a subliniat că este în joc supraviețuirea centrului politic.
În acest context, ministrul de Interne interimar, social-democrata Nancy Faeser, a prezentat marți bilanțul politicii de migrație a ultimului guvern de coaliție dintre social-democrați, verzi și liberali. «Puține subiecte au polarizat atât de mult, de aceea este și mai important să prezentăm aici cifre, date și fapte, precum și realizările obținute», a subliniat ea.
Faeser a calificat drept «foarte important» ca returnările migranților să se facă «în coordonare cu țările vecine», așa cum s-a convenit în documentul negocierilor exploratorii pentru formarea guvernului. «Nu poate funcționa altfel, cel puțin nu în practică. De aceea este important să avem acest schimb cu vecinii», a punctat ea, fără a dori să specifice, la întrebări, cât de realist este acest tip de coordonare.
Scădere cu 35% a numărului de migranți
Germania a înregistrat în primul trimestru al acestui an aproximativ 33.000 de cereri de azil, cu 35% mai puține decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 49% mai puține decât în 2023. Pe tot parcursul anului 2024, 213.499 de refugiați au solicitat azil, față de 325.000 în 2023. În ceea ce privește deportările, dacă în 2022 au fost deportate 13.000 de persoane, în 2023 au fost peste 16.000, iar în 2024 au ajuns la 20.000. Viitorul guvern dorește să crească substanțial această ultimă cifră.
În aceeași linie, sunt deja operaționale așa-numitele centre Dublin (facilități unde așteaptă expulzarea solicitanții de azil respinși), care tocmai au intrat în funcțiune în Hamburg și Brandenburg, iar cu luni în urmă s-a aprobat excluderea de la prestațiile publice a migranților în așteptarea deportării. În plus, Faeser a declarat că de la introducerea controalelor la toate frontierele terestre, în septembrie 2024, au fost efectuate «aproximativ 50.000 de respingeri» ale persoanelor migrante.
«În centrele Dublin se tratează exclusiv cazurile în care o altă țară UE a recunoscut deja că s-a depus o cerere de azil acolo», a remarcat ministrul despre aceste organisme care accelerează întregul proces pentru a putea retrage prestațiile sociale celor care nu au dreptul după două săptămâni. «Aceasta crește presiunea asupra familiilor și facilitează întoarcerea lor în țările unde au solicitat azil, deoarece acolo vor primi prestațiile», a asigurat ea. «Este o strategie care funcționează. O vedem deja, deși abia a început», a adăugat Faeser despre o măsură pe care a apărat-o ca fiind «complet legală».
