Donald Trump declară că va fi dictator în prima zi

Donald Trump a declarat în campanie că, dacă va câștiga alegerile, va fi dictator în prima zi. De la revenirea sa triumfală la Casa Albă, președintele Statelor Unite s-a dedicat forțării limitelor puterii executive, invadând competențele legislativului cu avalanșa sa de decrete și sfidând judecătorii. Deriva sa autoritară amenință să provoace o criză constituțională și pune în pericol sistemul de control și echilibru care a caracterizat democrația americană în cei aproape 250 de ani de istorie. Conflictul dintre puteri s-a acutizat în ultima săptămână, după ce președintele a recurs la o lege din secolul al XVIII-lea, aplicabilă în timp de război, pentru a deporta imigranți fără garanții, așa cum promisese. Judecătorul federal James Boasberg a ordonat oprirea deportării rapide a sute de venezueleni în El Salvador, unde au fost încarcerați imediat de guvernul lui Nayib Bukele. Transferul nu a fost oprit, iar Trump a reacționat cerând ca judecătorul să fie supus unui proces politic (impeachment) pentru demitere de către Congres. Într-unul dintre mesajele sale pe rețelele sociale, pline de majuscule, l-a atacat pe Boasberg: "Acest judecător lunatic de stânga radicală, un agitator numit de Barack Hussein Obama, nu a fost ales președinte", începându-și diatriba, sugerând că victoria electorală îl plasează deasupra legii și a judecătorilor. Atacul lui Trump a provocat reacția președintelui Curții Supreme a SUA, John Roberts, care l-a înfruntat pe Trump în apărarea independenței justiției. "Timp de peste două secole, s-a stabilit că impeachment-ul nu este un răspuns adecvat la dezacordul cu privire la o decizie judiciară. Procesul normal de revizuire a apelurilor există în acest scop", a indicat Roberts într-o declarație extraordinară. Între timp, Elon Musk și-a folosit averea pentru a face donații congresmanilor care susțin punerea sub acuzare a judecătorilor.

Pe parcursul întregii săptămâni, avocații Administrației Trump s-au jucat de-a șoarecele și pisica cu judecătorul Boasberg, care încearcă să stabilească dacă ordinul său a fost nesocotit. Un judecător din Rhode Island a declarat, de asemenea, luna trecută, că Guvernul continuă să rețină fonduri federale, încălcând un ordin judecătoresc. Ciocnirea cu puterea judiciară privind deportările este cel mai recent episod dintr-o serie de evenimente din ultimele două luni, în care Trump a emis în mod constant decrete cu legalitate îndoielnică, prin care a urmărit să pună capăt cetățeniei prin naștere; să înghețe fonduri aprobate de Congres; să ignore în mod deschis legile în vigoare; să concedieze inspectori generali și șefi ai agențiilor independente, fără a respecta cerințele legale; să declanșeze o epurare pe motive ideologice; să încalce protecțiile muncii ale funcționarilor publici; să desființeze agenții create de Congres; să hărțuiască companii și firme de avocatură; să se implice în conflicte de interese constante și să-și extindă limitele puterii. David Super, profesor de drept la Universitatea Georgetown, a declarat pentru Reuters că Trump "face în mod clar o mișcare foarte agresivă pentru a extinde puterile prezidențiale în detrimentul celorlalte două ramuri ale Guvernului", referindu-se la legislativ și judiciar. "Este prea devreme pentru verdicte definitive, dar primele săptămâni ale administrației Trump ar putea constitui cel mai grav atac asupra statului de drept din SUA de când forțele armate confederate au început să lanseze proiectile de artilerie asupra Fort Sumter în 1861", consideră Alex Keyssar, profesor de Istorie și Politică Socială la Harvard Kennedy School. "Dacă nu suntem încă într-o criză constituțională (una în care nu există reguli constituționale care să ghideze rezolvarea unui conflict), suntem suficient de aproape pentru a-i simți vânturile", adaugă el. "Când persoanele alese pentru a apăra statul de drept și a respecta Constituția sfidează în mod deschis semnificația clară a legilor, atunci da, suntem într-o criză constituțională", afirmă Jessica Silbey, profesor de drept la Facultatea de Drept a Universității din Boston, expert în drept constituțional. "Donald Trump reorganizează structura constituțională a Guvernului prin mecanisme care nu prevăd nicio responsabilitate sau transparență, ceea ce sfidează normele și angajamentele noastre democratice. Se opune în mod deschis semnificației clare a legilor pe care le-am acceptat de mult timp", adaugă ea, în declarații pentru revista universității. Peste 1.000 de profesori de drept din întreaga țară au semnat o scrisoare, coordonată de Kent Greenfield, profesor și academician distins al decanului Facultății de Drept din Boston College, în care denunță numărul mare de decrete și acțiuni ilegale ale președintelui Trump. "Credem că suntem într-o criză constituțională. Președintele a semnat o serie de ordine executive care depășesc autoritatea sa constituțională sau statutară", susțin ei.

"Guvernul și legile Statelor Unite nu sunt supuse capriciului prezidențial. Dimpotrivă, președintele este obligat să 'vegheze ca legile să fie executate cu fidelitate'. Și este obligat prin jurământ să 'execute cu fidelitate' funcția de președinte și să 'păstreze, să protejeze și să apere Constituția Statelor Unite'. Semnatarii au o varietate de puncte de vedere cu privire la politicile în cauză. Dar suntem uniți în opinia noastră că președintele a acționat ilegal și neconstituțional", se arată în scrisoare. "Ilegalitatea acestor acțiuni, chiar și atunci când ilegalitatea a fost judecată în instanțele federale, nu pare să descurajeze acțiunile președintelui. Dimpotrivă, președintele și administrația sa cochetează în mod deschis cu nesocotirea hotărârilor judecătorești împotriva lor", continuă ei. "Ne întristează să trebuiască să-i explicăm președintelui acest principiu democratic fundamental, dar o facem: un președinte are obligația de a respecta Constituția, precum și ordinele judecătorești care interzic acțiunile sale ilegale și neconstituționale. Legea nu este ceea ce spune domnul Trump că este. El nu este un rege", conchid ei.

Nesocotirea judecătorilor

Administrația Trump a susținut că puterea judiciară, și nu președintele, își depășește atribuțiile. Există peste o sută de măsuri contestate în instanță, iar judecătorii au suspendat provizoriu peste o duzină de decizii ale Executivului. Trump a oferit recent o idee despre filosofia sa când l-a citat pe Napoleon pe rețeaua sa socială: "Cine își salvează patria nu încalcă nicio lege", a scris el. Vicepreședintele, J. D. Vance, a postat pe Twitter că "judecătorii nu pot controla puterea legitimă a executivului". Iar Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump pentru afaceri politice, a atacat, de asemenea, pe aceeași rețea socială, "judecătorii radicali și necinstiți", susținând că "nu au autoritatea de a administra puterea executivă". "Sau de a anula rezultatele unor alegeri naționale. Ori avem democrație, ori nu o avem", a adăugat el.

Cu toate acestea, când președintele a fost întrebat săptămâna aceasta într-un interviu la Fox News dacă ar sfida un ordin judecătoresc, a răspuns: "Nu, nu poți face asta". "Cu toate acestea, avem judecători răi. La un moment dat trebuie să începi să te gândești ce să faci când ai un judecător necinstit", a punctat el. Problema este că, dacă un președinte ar decide în mod deschis să nu respecte o hotărâre judecătorească, judecătorii nu ar putea face mare lucru. În teorie, judecătorii pot declara funcționarii agențiilor federale sau avocații lor în dispreț și îi pot amenda pentru nesocotirea ordinelor unui magistrat. Pot impune sancțiuni economice agențiilor federale pentru nerespectare. Și, în cazuri extreme, ar putea încarcera funcționarii pentru dispreț. În practică, corpul Marshalilor, șerifii care acționează ca braț executor al sistemului judiciar federal, este condus de Departamentul de Justiție, care depinde de Administrație. În fruntea sa se află procurorul general, Pam Bondi, cu o loialitate dovedită față de Trump. De asemenea, în teorie, un președinte ar putea fi supus unui proces politic (impeachment) pentru nesocotirea deschisă a unei decizii judiciare, dar aceasta este o decizie care depinde de Congres, acum cu majoritate republicană și pe care Trump o ține sub control (ceea ce îi permite, de asemenea, să-și extindă puterea). În materie penală, Curtea Supremă a stabilit că președinții se bucură de o imunitate largă pentru actele exercitate în exercitarea funcției. Trump a îndemnat Curtea Supremă joi să limiteze capacitatea judecătorilor federali de a emite mandate judecătorești care blochează acțiunile administrației sale la nivel național. "OPRIȚI ACUM MĂSURILE DE PRECAUȚIE NAȚIONALE, ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU", a scris Trump pe rețeaua sa socială, Truth. "Dacă judecătorul Roberts și Curtea Supremă a Statelor Unite nu rezolvă IMEDIAT această situație toxică și fără precedent, țara noastră va fi în mari probleme!", a adăugat el. Printre judecătorii federali care au revizuit abuzurile de putere ale lui Trump și au suspendat provizoriu unele dintre măsurile sale se numără cei numiți de președinții Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama, Joe Biden, Ronald Reagan și chiar de Trump însuși. Judecătorul Boasberg a fost confirmat de Senat cu 96 de voturi pentru și niciunul împotrivă. Deși a fost numit în funcția actuală de Obama, anterior fusese desemnat judecător de Bush fiul. Președintele Curții Supreme a apărat deja în 2018 independența și profesionalismul tuturor judecătorilor federali, indiferent de cine i-a numit, după ce Trump a atacat o decizie privind politica sa de azil luată de ceea ce el a numit "un judecător al lui Obama". "Nu avem judecători ai lui Obama sau judecători ai lui Trump, judecători ai lui Bush sau judecători ai lui Clinton. Ceea ce avem este un grup extraordinar de judecători dedicați care fac tot posibilul pentru a face ceea ce este corect în fața celor care se prezintă în fața lor. Această putere judiciară independentă este ceva pentru care ar trebui să fim cu toții recunoscători", a scris el într-un comunicat. Curtea Supremă nu s-a pronunțat încă asupra fondului niciuneia dintre măsurile lui Trump suspendate de alți magistrați. Până acum, a dat o lovitură lui Trump în două cazuri, refuzând să revoce provizoriu deciziile instanțelor inferioare. Curtea Supremă este compusă din șase judecători conservatori și trei progresiști. Dintre conservatori, trei au fost numiți de Trump însuși, doi de George W. Bush și unul de George H. W. Bush. Două judecătoare progresiste au fost desemnate de Barack Obama și una de Joe Biden. Funcțiile magistraților sunt pe viață, iar majoritatea conservatoare este practic asigurată pentru o perioadă lungă, poate de decenii. O protest contra lui Trump. Trump și locotenentul său, Elon Musk, își împing, de asemenea, la limită prerogativele în cadrul puterii executive, în aplicarea a ceea ce se numește teoria "executivului unitar", o construcție conservatoare care acordă președintelui autoritate deplină, peste restricțiile impuse de Congres.

Juristul John Yoo, profesor la Facultatea de Drept a Universității din California, care a făcut parte din Administrația lui George W. Bush, este unul dintre principalii susținători ai acestei teorii. Recent, a apărat-o la radioul semipublic NPR: "Constituția conferă puterea executivă a Guvernului federal unei singure persoane: președintele. Acum, acest lucru poate fi riscant sau periculos, desigur, dar s-a considerat că virtuțile de a avea o singură persoană care poate acționa rapid, cu viteză, cu decizie și capacitate compensează acest lucru. Așa că celebra frază pe care a folosit-o Hamilton este că buna guvernare este definită de energia din executiv. Și pentru a avea această energie, este necesar ca puterea să fie într-o singură persoană". Teza lui Yoo este că Congresul a limitat excesiv puterea prezidențială ca reacție la scandalul Watergate și că Trump încearcă să recupereze puterea "unitară". Russell T. Vought, autorul capitolului dedicat puterii executive din Proiectul 2025, programul maxim al conservatorilor, și acum înalt funcționar al Casei Albe, a îmbrățișat această teorie. "Marea provocare cu care se confruntă un președinte conservator este necesitatea existențială de a utiliza în mod agresiv puterile ample ale puterii executive pentru a reda puterea - inclusiv puterea deținută în prezent de puterea executivă - poporului american", a scris el. Vocația de a-și extinde puterile a devenit o trăsătură definitorie a celui de-al doilea mandat al lui Trump. Și nu acceptă bine criticile. Într-un discurs rostit săptămâna trecută la Departamentul de Justiție, el a susținut chiar că mass-media este ilegală pentru că îl critică. "Cred că CNN și MSDNC [se referea la MSNBC], care literalmente scriu lucruri rele despre mine într-un procent de 97,6%, sunt brațe politice ale Partidului Democrat. Și, în opinia mea, sunt cu adevărat corupte și ilegale. Ceea ce fac este ilegal". Judecătorul pensionat al Curții Supreme, Stephen Breyer, nu a dorit să se pronunțe deschis cu privire la existența unei crize constituționale într-un interviu acordat CNN săptămâna aceasta. "Nimeni nu știe cu adevărat. Oamenii au opinii diferite despre asta", a spus el. "Singurul lucru pe care îl putem spune cu certitudine este că nu este un comutator de pornire și oprire. Nu este binar. Este o poziție pe un spectru", a declarat săptămâna aceasta pentru ABC James Sample, expert în drept constituțional la Universitatea Hofstra. "Ceea ce trăim nu este un război fulger împotriva adversarilor [politici], ci mai degrabă un război fulger din partea executivului împotriva statului de drept însuși. Aceasta este o caracteristică definitorie a unei crize pentru statul de drept", a argumentat el. Steven Levitsky, politolog la Universitatea Harvard și autor al cărții "Cum mor democrațiile", compara săptămâna aceasta acțiunile lui Trump cu cele ale altor lideri autoritari precum Hugo Chávez (Venezuela), Viktor Orbán (Ungaria) și Recep Tayyip Erdoğan (Turcia). "Nu am văzut niciodată așa ceva", a spus el în declarații pentru New York Times. "Observăm aceste cazuri comparative în secolul XXI, cum ar fi Ungaria, Polonia și Turcia. Și, în multe privințe, acest lucru este mai rău. Aceste prime două luni au fost mult mai agresiv autoritare decât aproape orice alt caz comparabil de recul democratic pe care îl cunosc", a subliniat el. "Fervorul cu care acești tipi adoptă un comportament din ce în ce mai deschis și autoritar nu seamănă cu aproape nimic din ce am văzut. Erdogan, Chávez, Orbán, o ascundeau".