Duminică seara a sosit la Roma ultimul cardinal elector care lipsea

Duminică seara a sosit la Roma ultimul cardinal elector care lipsea, Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, cardinal de Jakarta, capitala Indoneziei. Cei 133 de purpurați care vor intra miercuri, la ora 16:30, în Capela Sixtină pentru a începe conclavul și a alege succesorul Papei Francisc, decedat pe 21 aprilie, sunt deja în capitala italiană.

La congregația generală – adunarea pregătitoare a conclavului – de luni dimineața au participat 179 de cardinali, dintre care 132 electori, cei sub 80 de ani cu drept de vot. A fost a zecea reuniune, urmată de alta după-amiaza, la ora 17:00, și mai rămâne doar una marți dimineața, ultima. Apoi se termină timpul și trebuie să se înceapă votul. Camerele de la reședința Santa Marta, unde cardinalii vor fi închiși pe durata conclavului, au fost deja sortate, iar începând de marți dimineața pot sosi cu valizele lor.

Și totuși, din declarațiile pe care le fac cardinalii la intrare și la ieșire și din ceea ce se filtrează din întâlniri, se deduce că alegerea noului papă este încă incertă. Multe intervenții în adunare conțin reproșuri voalate la adresa deciziilor și reformelor defunctului Papă, urmate de altele care îl apără. Conclavul pare să se axeze mai ales pe o axă: cu sau contra Francisc, pentru a decide dacă să continue pe drumul său sau să corecteze direcția. Iar cheia este găsirea persoanei care poate concilia ambele cerințe: atât carisma și curajul social, o Biserică care nu se repliază asupra ei însăși, cât și o guvernare papală mai instituțională și mai puțin personală, împărtășită și mai puțin autoritară, și cu decizii mai puțin controversate. Polarizarea care există în lume se regăsește și în interiorul Vaticanului.

În cele 26 de intervenții de luni dimineața, printre alte subiecte, s-a exprimat „o puternică preocupare pentru diviziunea din interiorul Bisericii”, după cum recunoaște informația limitată transmisă de Sfântul Scaun în rezumatul său zilnic. Au existat discursuri în linia continuității care au desenat profilul noului papă în urma lui Francisc: „O figură care trebuie să fie prezentă, apropiată, capabilă să fie punte și ghid”, pentru „o umanitate dezorientată și marcată de criza ordinii mondiale».

Presiunea ambientală a fost agravată, de asemenea, de fotografia creată cu inteligență artificială pe care Donald Trump a postat-o pe rețelele de socializare, în care apare îmbrăcat în papă, o intruziune fără precedent într-un conclav pe care Vaticanul încă o digeră. Toate sursele consultate mărturisesc o stupoare generală. Pentru că se interpretează că mesajul președintelui Statelor Unite este clar: dorește ca ei să aleagă papa pe care îl vrea el. Cineva total opus lui Francisc, care îi apăra pe imigranți, critica modelul capitalist, avertiza împotriva schimbărilor climatice și se apropia de China.

Această tensiune politică, ce papă să alegem în acest peisaj mondial, este, de asemenea, foarte prezentă în rândul cardinalilor. Totul se complică și pentru că acesta este cel mai multicultural conclav din istorie: există cardinali din 71 de țări. Un exemplu al fricțiunilor care apar și care condiționează sprijinul este opoziția Bisericii africane în bloc față de o chestiune controversată, dar punctuală, cum ar fi binecuvântarea cuplurilor homosexuale, autorizată de Francisc. «Fiecare popor are cultura sa. Nu putem impune o viziune. În cultura africană, aceste binecuvântări pot genera confuzie», a explicat duminică cardinalul Dieudonné Nzapalainga, din Republica Centrafricană, în ziarul episcopilor italieni. Africa are 18 cardinali (șapte mai mulți decât în 2013) și expun obiecții ca aceasta, care îi înclină spre sectorul mai conservator. Tot din acest motiv, la căutarea unui candidat non-european, tabăra mai progresistă caută un nume în Asia și Oceania, care aduce 23 de cardinali, cu 16 mai mulți decât ultima dată. Sudul lumii are 50% din voturi, față de 35% la conclavul anterior.

Printre cardinali, se aud fraze care ar fi normale în prima zi, dar nu atât de mult în acest moment. «Avem nevoie de puțin mai mult timp», a spus duminică cardinalul francez Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, iar luni dimineața a repetat că «nu este grabă pentru fumata albă». De asemenea, patriarhul caldeean, Louis Raphael Sako, din Irak, a considerat că conclavul va dura câteva zile pentru că «nu putem vota pentru oameni pe care nu-i cunoaștem». «Nu avem un nume, doar discutăm. Conclavul începe pe 7, acum ne cunoaștem», a comentat cardinalul Joseph Coutts, din Pakistan. În congregații, cardinalii răsfoiesc un fel de ghid care le-a fost înmânat cu fișe și portrete ale tuturor colegilor lor și fiecare poartă o carte de identitate, ca la un congres, pentru a se putea recunoaște.

Favoriții care sunt vehiculați rămân aceiași, deși atmosfera devine din ce în ce mai tensionată, cu zvonuri false împotriva papabililor mai consolidați și nume noi care apar brusc (indianul Neri Ferrao; filipinezul Pablo Virgilio David). Pietro Parolin, până acum secretar de stat, este cel mai puternic candidat, dar nu este clar dacă va ajunge cu un bloc consistent de voturi la primul vot de miercuri și mai ales dacă poate câștiga mai multe. Ceilalți candidați în cursă sunt filipinezul Luis Antonio Tagle; americanul Robert Francis Prevost, care este deja ținta unor dosare despre presupusa sa inacțiune în fața acuzațiilor de abuzuri pe când era episcop în Peru, lucru pe care Vaticanul îl respinge categoric; italienii Matteo Zuppi și Pierbattista Pizzaballa; și francezul Jean-Marc Aveline.

Zvonurile despre manevre și alianțe anterioare sunt atât de insistente încât duminică s-a întâmplat ceva neobișnuit. Ambasadorul Ungariei la Sfântul Scaun, Eduard Hansburg Lothringen, a publicat o negare pe rețeaua socială X pentru a respinge o ipoteză care circula: că cardinalul maghiar Peter Erdö, un reper al sectorului mai tradițional, negocia cu Parolin pentru a-i garanta cincisprezece voturi.

Au mai rămas mai puțin de 48 de ore până la conclav, timpul se scurge și ultimele încercări de a găsi un nume se accelerează.