Europa își retrage codul de bune practici în IA sub presiunile directe ale SUA

Presiunile SUA asupra UE de a reduce reglementarea asupra IA și giganților digitali

Entuziasmul cu care proprietarii marilor companii de tehnologie americane, printre care Mark Zuckerberg (Meta) sau Jeff Bezos (Amazon), au aplaudat, ca invitați speciali, în timpul inaugurării lui Donald Trump în urmă cu puțin peste o sută de zile, continuă să dea roade. Administrația nord-americană și-a intensificat presiunile pentru ca UE să reducă obligațiile giganților digitali. După ce a acuzat Bruxelles-ul de „reglementare excesivă” a acestui sector, Washingtonul presează acum pentru a reduce legea privind Inteligența Artificială (IA) și atacă așteptatul Cod de Bune Practici pentru Inteligența Artificială de Uz General, în ciuda faptului că acesta este voluntar. Codul, un ghid minuțios de bune practici care își propune să ajute companiile să respecte mai bine regulamentul și favorizează certificarea comportamentului adecvat, ar trebui să fie finalizat „cel târziu” vineri, 2 mai, conform articolului 56 din Legea IA. Dar nu va fi făcut public la acea dată. Publicarea sa a fost amânată fără o dată concretă, deși Comisia asigură că va fi gata pentru celălalt eveniment important din calendar contestat de Washington: 2 august, când vor intra în vigoare normele de guvernanță și obligațiile referitoare la modelele de uz general (GPAI), precum ChatGPT de la OpenAI, compania lui Sam Altman, un alt participant la ceremonia de inaugurare a lui Trump. Reprezentanța americană la UE a trimis recent o scrisoare Comisiei Europene criticând codul de bune practici. În scrisoare, Guvernul nord-american acuză Europa că a mers prea departe, că a introdus lucruri inutile în cod și că profită de elaborarea acestuia pentru a introduce elemente care nu se regăsesc în legea în sine, după cum explică o sursă familiarizată cu procesul de elaborare a codului de bune practici – redactat de actori externi, printre care experți și reprezentanți ai marilor companii de tehnologie, nu de Comisie – și care a avut acces la scrisoare. Executivul european a confirmat primirea scrisorii, amintind că codul, care va fi gata mai devreme sau mai târziu – în acest sens, Bruxelles-ul este categoric – „va fi un instrument voluntar pentru ca furnizorii să demonstreze respectarea Legii AI”.

Cei care îl vor semna vor putea beneficia, printre altele, de o „reducere a sarcinii administrative și a cererilor de informații, beneficiind de o mai mare încredere din partea Biroului de AI”, subliniază un purtător de cuvânt comunitar. Bruxelles-ul insistă, de asemenea, că acest cod răspunde tocmai cererilor sectorului, adică, în principal, companiilor nord-americane, de a avea o mai mare claritate și de a facilita respectarea legislației europene. Asta cereau companiile, insistă diverse surse. Ceea ce nu înseamnă că, de cealaltă parte a Atlanticului, începând cu Casa Albă, se fac toate eforturile pentru a reduce reglementările. Nici nu este o surpriză: Guvernul Trump a fost foarte critic cu UE în general – republicanul a ajuns să afirme că blocul european a fost creat pentru a „f*te” SUA – și cu reglementările privind marile platforme tehnologice în particular. Nu că administrația democrată anterioară ar fi fost mult mai favorabilă reglementării digitale europene, dar echipa Trump a făcut un pas (sau mai mulți) mai departe. S-a văzut cu reacțiile dure la amenzile și sancțiunile anunțate în ultimele săptămâni în legătură cu reglementările digitale, atât cea a piețelor (DMA), cât și cea a serviciilor (DSA). Și tonul s-a înăsprit și mai mult în ceea ce privește liniile de reglementare pe care UE vrea să le impună inteligenței artificiale – o industrie în care sunt în joc trilioane de dolari – și pe care Washingtonul lui Trump o consideră o „reglementare excesivă”, după cum a spus vicepreședintele, J.D. Vance, în timpul summitului privind IA de la Paris din februarie. Administrația Trump „se va asigura că sistemele de IA dezvoltate în Statele Unite sunt lipsite de prejudecăți ideologice”, a avertizat, de asemenea, Vance, invocând încă o dată concepția sa particulară despre libertatea de exprimare, care diferă de poziția europeană, dar pe care o aplaudă giganții tehnologici care caută să se elibereze de ceea ce consideră obstacole în calea afacerilor lor pe piața europeană, care, în ciuda tuturor, este interesantă.

De fapt, organizațiile LobbyControl și Corporate Europe Observatory (CEO), care monitorizează lobby-ul intens la care sunt supuse instituțiile europene, au dezvăluit săptămâna aceasta într-o investigație ce a declarat Meta la începutul anului despre una dintre primele versiuni ale codului de bune practici: l-a calificat drept un caz de „extralimitare normativă” care „reprezintă o amenințare semnificativă pentru inovarea în IA în UE”. În timpul unei întâlniri private cu Comisia în ianuarie 2025, Google, la rândul său, „și-a exprimat îngrijorarea cu privire la procesul” de redactare a codului de bune practici și s-a plâns că „dezvoltatorii de modele [erau] cu mult depășiți de alte părți interesate”, potrivit acestei organizații. Măsurile de reglementare împotriva companiilor tehnologice americane (majoritatea sunt) lasă Europa „în afara” inovației, a denunțat, de asemenea, noul șef al politicii globale al Meta, Joel Kaplan, într-o videoconferință cu mai multe mass-media din Bruxelles, în care a amenințat că nu va semna codul dacă va rămâne așa cum este și în care s-a lăudat cu sprijinul Washingtonului. „Avem un guvern care este pregătit să ajute la promovarea și apărarea tehnologiei și a companiilor tehnologice americane”, a afirmat el, potrivit Bloomberg. „Vedem o mare presiune din partea Statelor Unite, marile companii de tehnologie au reușit să instrumentalizeze administrația Trump împotriva codului de bune practici al IA”, confirmă Bram Vranken, de la CEO, într-o conversație telefonică. Temerea, subliniază el, este că toată această presiune va ajunge să „reducă” legislația europeană în materie. Mai ales cu o Comisie, își amintește Vranken, cu o agendă „foarte deregulatoare în favoarea competitivității”, ceea ce a făcut ca aceasta să „deschidă ușile lobby-ului marilor companii de tehnologie”, după cum denunță în investigația sa. Și Spania și-a exprimat nemulțumirea față de un cod care, după cum a avertizat ministrul Culturii, Ernest Urtasun, într-o altă scrisoare trimisă miercuri Comisiei, „subminează proprietatea intelectuală”, într-o cesiune vizibilă către marile companii de tehnologie. Potrivit celui de-al treilea și ultimul proiect, indică Urtasun, „obligațiile furnizorilor de sisteme de inteligență artificială sunt reduse la simple ‘eforturi rezonabile’. În acest sens, respectarea cerințelor ar deveni ceva voluntar, subminând respectul pentru legea privind proprietatea intelectuală”.

Executivul european neagă cu tărie că ar fi cedat în fața marilor furnizori de IA. Codul de conduită este elaborat independent, afirmă acesta, cu contribuțiile a peste o mie de actori, printre care chiar și furnizorii de GPAI care acum se revoltă atât de mult împotriva textului, dar și societatea civilă și experți din diverse sectoare. Un proces în care nicio parte nu a fost „favorizată”, potrivit purtătorului de cuvânt comunitar, care califică elaborarea codului drept un „exemplu de proces incluziv”. Obiectivul Bruxelles-ului, asigură el, este în continuare „să aibă angajamente clare și echilibrate în cod”. Chiar dacă acesta va întârzia să apară.