„Am intrat într-o epocă de reînarmare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ea a prezentat principalele direcții ale planului mult miliardar de reînarmare pentru UE, menit să crească cheltuielile pentru apărare în contextul unei incertitudini internaționale maxime. Este vorba despre un pachet de măsuri care vor fi finanțate din fonduri europene și, mai ales, din cheltuieli naționale, menite să atragă până la 800 de miliarde de euro în următorii patru ani, dintre care 150 de miliarde de euro vor fi acordate sub formă de credite capitalelor. Planul apare într-un moment critic pentru Europa, în contextul ruperii relațiilor cu partenerul istoric, Statele Unite, din cauza politicii lui Donald Trump și a apropierii sale de Rusia lui Vladimir Putin, precum și în momentul în care Washingtonul a decis să înghețe ajutorul militar pentru Ucraina, extrem de necesar pentru a lupta împotriva agresorului rus. „A sosit timpul Europei și suntem gata să facem un pas înainte”, a subliniat von der Leyen într-o scurtă conferință de presă la Bruxelles, menționând că noul program are ca scop să ajute țările să-și crească cheltuielile militare și, în același timp, să crească livrările de materiale de apărare către Ucraina. Cu toate acestea, în ciuda declarației economice ample, pachetul include mai puțini „bani proaspeți” (până în prezent aproximativ 150 de miliarde de euro) decât spațiu fiscal pentru statele membre pentru cheltuieli pentru nevoile militare, astfel încât saltul cantitativ depinde încă de faptul dacă capitalele vor începe să investească. De acest lucru va depinde în mare măsură atingerea obiectivului de 800 de miliarde de euro.

Șeful executivului UE a trimis marți o scrisoare liderilor celor 27 de state membre ale UE, în care a prezentat în detaliu unele elemente ale acestui plan de reînarmare, care va fi discutat mai detaliat la summitul european extraordinar de joi de la Bruxelles. Întâlnirea este convocată de președintele Consiliului European, António Costa, având în vedere mediul internațional, când situația geopolitică este în fierbere, pentru a discuta despre Ucraina și problemele de apărare. Cu Trump la Casa Albă, care a amenințat că va retrage garanția de securitate americană din Europa, UE încearcă să atragă miliarde de euro.

Planul european de reînarmare (Rearm Europe) include mai multe canale, după cum a explicat von der Leyen. Primul și cel mai atractiv este crearea unui nou „instrument financiar” pentru acordarea de credite statelor membre – cu sprijinul bugetului UE – cu o alocare de până la 150 de miliarde de euro. Politicianul german nu a precizat de unde va proveni această finanțare, care, în esență, este o datorie comună. Surse din UE indică faptul că se poate folosi argumentul politic că între 93 și 100 de miliarde de euro sub formă de credite din fondul de redresare post-pandemie COVID-19 (Next Generation) au rămas neeliberate și că acest spațiu aprobat este disponibil și poate avea o anumită completare. Această finanțare poate fi utilizată pentru achiziții comune – apărare aeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete și muniții, drone și sisteme anti-dronă, inteligență artificială și război electronic – și pentru a sprijini proiecte paneuropene majore. Toate acestea, spune von der Leyen, „în conformitate cu NATO”, din care fac parte 23 din cele 27 de state membre. În plus, susține Comisia, impactul acestui nou instrument poate fi crescut prin aceste achiziții comune. „[Aceasta] va asigura compatibilitatea și predictibilitatea, va reduce costurile și va crea amploarea necesară pentru a consolida baza industrială europeană de apărare”, spune șeful executivului UE. Comisia propune, de asemenea, capitalelor să revizuiască politica de coeziune, pentru a stabili dacă doresc să reutilizeze unele dintre aceste fonduri structurale în programe legate de apărare și chiar să „elimine restricțiile existente privind sprijinul pentru companiile mari din acest sector”.

O altă cale este reprezentată de liniile de finanțare ale Băncii Europene de Investiții (BEI), condusă de spaniola Nadia Calviño, și de mobilizarea investițiilor private. Cu toate acestea, partea principală a planului von der Leyen depinde de intenția și capacitatea statelor membre de a cheltui. Ceea ce este încă foarte vag. Politicianul german va propune activarea clauzei fiscale de derogare, care ar putea permite țărilor să utilizeze bugetele suplimentare pentru a cheltui 650 de miliarde de euro în patru ani – fără a se confrunta cu sancțiuni bugetare pentru încălcarea pactului de stabilitate – dacă își vor crește cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB. Acest lucru va permite, de asemenea, țărilor să obțină mai mult ajutor pentru a îndeplini și depăși obligația actuală privind cheltuielile pentru apărare, convenită în cadrul NATO, care este în prezent de 2% și care, cu cerințele lui Trump, care a ajuns să solicite 5% investiții din PIB, se discută posibilitatea creșterii la 3,5% pentru următorul summit al Alianței de la Haga, în iunie. De fapt, planul poate părea insuficient, având în vedere mediul internațional și urgența. Bruxelles-ul a declarat că în următorul deceniu sunt necesare aproximativ 500 de miliarde de euro finanțare suplimentară. Cu toate acestea, alte voci, precum președintele Franței, Emmanuel Macron, au declarat că pe termen scurt sunt necesare cel puțin 200 de miliarde.