În câteva cuvinte
Condamnarea și suspendarea politică a lui Marine Le Pen pentru deturnare de fonduri europene au generat un val de solidaritate din partea liderilor de extremă dreaptă din Europa și a Rusiei. Aceștia acuză o manevră politică orchestrată de UE împotriva curentului naționalist. Decizia justiției franceze îi afectează șansele la alegerile prezidențiale din 2027, unde era considerată favorită.
Lideri extremiști europeni solidari cu Marine Le Pen, atacând UE
Liderii extremiști europeni și-au manifestat luni solidaritatea cu Marine Le Pen și, în același timp, au atacat – spre satisfacția Moscovei – Uniunea Europeană, pe care o consideră responsabilă în ultimă instanță pentru suspendarea politică pe cinci ani a liderei extremei drepte franceze pentru deturnare de fonduri de la Parlamentul European. Cu excepția cazului în care recursul judiciar anunțat va avea succes, sentința îi complică semnificativ șansele de a candida la președinția Franței în alegerile din 2027, pentru care era considerată favorită.
Condamnarea lui Le Pen este o “declarație de război din partea Bruxelles-ului într-un moment în care impulsurile beligerante ale lui Von der Leyen și Macron sunt înspăimântătoare”, a atacat vicepremierul italian și liderul Ligii, Matteo Salvini, referindu-se la președinta Comisiei Europene și la liderul francez și la eforturile lor de a impulsiona reînarmarea și creșterea securității europene în fața amenințării ruse, deși decizia a fost luată de un tribunal francez. O viziune coincidentă cu cea a Moscovei, care nu a pierdut ocazia de a lansa un nou atac la adresa UE și a valorilor sale.
“Din ce în ce mai multe capitale europene aleg calea călcării în picioare a normelor democratice”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Fără a dori “să interfereze în afacerile interne” ale Franței, după cum a spus, dar făcând acest lucru oricum prin comentarea publică a sentinței împotriva liderei Adunării Naționale (RN), purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a clarificat că, pentru Moscova, condamnarea lui Le Pen arată că guvernelor europene nu le pasă de “încălcarea limitelor democrației”. Rusia a susținut-o public pe Le Pen în alegerile anterioare, pe lângă faptul că i-a finanțat partidul atunci când băncile franceze îi închideau ușile.
“Je suis Marine”, “Eu sunt Marine”, a declarat premierul ungar, Viktor Orbán, pe X. Cuvinte alese cu grijă: cu această formulă, ultranaționalistul, unul dintre liderii europeni cei mai contestați și sancționați de Bruxelles pentru deriva sa iliberală, se joacă – conștient – cu sloganul devenit o proclamație mondială de apărare a libertății de exprimare și de solidaritate cu revista satirică franceză Charlie Hebdo (Je suis Charlie) după atentatul islamist care i-a decimat redacția în 2013 pentru publicarea caricaturilor profetului Mahomed.
Orbán este cofondator, alături de Le Pen, al partidului Patrioți pentru Europa. Și liderul formațiunii ultra spaniole Vox – și președinte al Patriots, după numele în engleză –, Santiago Abascal, a criticat o condamnare pe care o consideră o încercare de a reduce la tăcere vocile diferite. “Nu vor reuși să reducă la tăcere vocea poporului francez”, a proclamat spaniolul, care i-a reunit pe Le Pen și pe mai mulți lideri ultra europeni la un summit la Madrid în februarie anul trecut. “Astăzi nu este condamnată pe nedrept doar Marine Le Pen: a fost executată democrația franceză”, a subliniat delfinul lui Le Pen, Jordan Bardella, președintele RN și al grupului parlamentar european al Patrioților, a treia forță din Parlamentul European.
Pentru liderii ultra europeni, condamnarea lui Le Pen la Paris confirmă teoriile lor conspiraționiste despre forțele democratice pro-europene. “Când politicienii naționaliști câștigă popularitate, sistemul găsește alte forme nedemocratice de a-i reduce la tăcere”, a denunțat liderul partidului de extremă dreaptă flamand Vlaams Belang, Tom Van Grieken, într-un mesaj pe X însoțit de o fotografie cu el și Le Pen. “Ceea ce se întâmplă astăzi în Franța este un atac la democrație”, a conchis flamandul.
“Este o încercare de a o înlătura din viața politică” pe Le Pen, “un film prost pe care îl observăm și în alte țări precum România”, a coincis și Salvini, un mesaj preluat în țara noastră de noul candidat prezidențial de extremă dreaptă, George Simion: “Atacarea sau anihilarea adversarului politic prin orice mijloace este scoasă direct din manualul de instrucțiuni al regimurilor totalitare. Asta s-a întâmplat azi în Franța”, a afirmat liderul partidului ultra AUR. Afirmațiile vin în contextul în care Curtea Constituțională a României a confirmat excluderea ultranaționalistului Călin Georgescu de la alegerile prezidențiale din noiembrie, după ce primul tur, câștigat surprinzător de acesta, a fost anulat pentru suspiciuni de influență externă.
Geert Wilders, liderul partidului ultra PVV, cea mai mare forță din coaliția de guvernare din Olanda, și un alt participant la summitul ultra de la Madrid din februarie, s-a declarat de asemenea “șocat” de verdictul “incredibil de dur” împotriva lui Le Pen și și-a manifestat încrederea “100%” în versiunea ei a faptelor, precum și în șansele ei de a “câștiga apelul și de a deveni președinta Franței” peste doi ani. O posibilitate deocamdată încă îndepărtată, dar care pare să unească forțele ultra și în interiorul Franței. Eurodeputata Marion Maréchal, nepoata lui Le Pen, dar căreia i-a trântit ușa pentru a se alia cu principalul său rival de dreapta la alegerile prezidențiale din 2022, Éric Zemmour, și-a exprimat acum sprijinul pentru mătușa sa: “Marine Le Pen a ghidat tabăra noastră spre victorie. Aceasta este singura ei vină și de aceea au condamnat-o. Nimeni din dreapta nu ar trebui să fie mulțumit de această sentință (…) Mai mult ca oricând, sunt alături de Marine în acest moment”, a declarat ea, chemând alte forțe ultra să se solidarizeze cu cea care a fost până acum marea speranță a extremei drepte europene.
