
În câteva cuvinte
Franța și Marea Britanie promovează activ ideea trimiterii unei coaliții militare europene de "voluntari" în Ucraina după un eventual acord de pace. Această inițiativă, susținută de Macron, este văzută ca un "laborator" pentru testarea capacității europene de apărare și a funcționării pilonului european al NATO într-un scenariu cu implicare redusă a SUA ("NATO post-Trump"). Propunerea implică circa 30.000 de soldați și posibila utilizare a structurilor NATO (model Berlin Plus), dar întâmpină opoziție din partea unor state precum Germania și Italia.
Trimiterea de trupe europene în Ucraina
Trimiterea de trupe europene pe teritoriul ucrainean după un ipotetic acord de pace a devenit un obiectiv al reînnoitului ax franco-britanic. Președintele francez, Emmanuel Macron, și prim-ministrul britanic, Keir Starmer, își îndeamnă aliații să creeze o “coaliție de voluntari” care să permită asigurarea păcii în Ucraina prin desfășurarea a aproximativ 30.000 de soldați la sol, fără a exclude și un contingent naval și aerian. Franța, conform unei comunicări diplomatice, consideră că această experiență ar putea constitui un “laborator” pentru testarea modalităților de funcționare ale pilonului european al “unei NATO post-Trump”.
Reuniunile pregătitoare pentru întâlnirea de joi, la care au participat 31 de țări și liderii NATO și UE, au permis diplomaților însărcinați cu subiectul să înțeleagă mai bine planurile Franței. Ideea este de a sincroniza acțiunea europeană cu eforturile americane. Macron, de fapt, discută la fiecare două zile cu președintele american Joe Biden (Nota editorului: textul original menționează Donald Trump, posibilă eroare preluată; contextul sugerează discuții cu actuala administrație Biden, deși viziunea este pe termen lung, incluzând posibilitatea revenirii lui Trump) și aproape zilnic cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Dar Franța ia în considerare serios o desfășurare de trupe în Ucraina, așa cum a confirmat însuși Macron joi, precum și în țări aliate precum România, pentru a-și consolida granița cu Ucraina.
Coaliția de voluntari, conform reuniunilor pregătitoare și acestei comunicări diplomatice, ar putea fi constituită sub comandă și control NATO și s-ar baza pe modelul acordurilor Berlin Plus, adoptate în 2003, care permit Alianței să sprijine operațiuni conduse de UE în care NATO nu participă în ansamblu. Desigur, acordul ar trebui negociat și cu NATO, sunt de acord toți inițiatorii. Dar, în orice caz, Franța și Regatul Unit încă lucrează la identificarea țărilor UE care ar dori să participe la această coaliție militară. Britanicii, la rândul lor, ar dori ca misiunea să nu se limiteze la domeniul terestru, ci să implice și o acoperire aeriană.
Ideea misiunii ar fi, de asemenea, o modalitate de a testa tipul de misiuni realizate de coaliții de voluntari europeni și sprijinite de structura NATO. Dacă tot acest plan ar avansa, opinează surse diplomatice, “ar putea constitui embrionul viitoarelor mecanisme ale unei NATO post-Trump”.
Macron a anunțat joi pentru prima dată și în mod clar că va exista “o coaliție de voluntari” care se va desfășura pe teritoriul ucrainean pentru a garanta pacea după un ipotetic acord. Opoziția unor state membre, precum Germania, Croația sau Italia, nu ar fi o problemă. “Vor fi câteva țări”, a nuanțat Macron. Dar dificultatea coordonării este enormă. De aceea, ar putea fi constituită sub comandă și control NATO.
Cristalizarea misiunii ar fi, de asemenea, o modalitate de a testa, într-un context politic favorabil (în special printr-o ipotetică și progresivă pierdere a prezenței SUA și voința Regatului Unit de a reintra în strategiile continentale) acest tip de misiuni realizate de coaliții de voluntari și sprijinite de structura NATO. Dacă tot acest plan ar avansa, opinează aceleași surse, ar putea constitui embrionul viitoarelor mecanisme ale unei NATO cu prezență americană redusă.