
În câteva cuvinte
Guvernul spaniol a transferat competențele de gestionare a zonei de coastă către Xunta (guvernul regional) din Galicia. Această decizie, văzută ca un pas important pentru autonomia regională, permite Galiciei să reglementeze activitățile de pe litoral și să gestioneze domeniul public maritim-terestru. Se așteaptă ca această schimbare să îmbunătățească echilibrul dintre protecția mediului și dezvoltarea economică în regiune.
Avansul autoguvernării în Galicia se reactivează
Autoguvernarea în Galicia se reactivează după 17 ani și fără Alberto Núñez Feijóo. Guvernul socialist al lui Pedro Sánchez și Xunta (guvernul regional) populară a lui Alfonso Rueda au încheiat un acord pentru ca gestionarea litoralului să devină autonomă.
Comunitatea cu cei mai mulți kilometri de frontieră cu marea (un total de 2.555, între coastă, insule, mlaștini și plaje) se aliniază astfel cu Cataluña, Andaluzia, Insulele Canare, Insulele Baleare și Țara Bascilor. Acest ultim teritoriu, cel care a primit această atribuție cel mai recent, a fost luat ca model în cazul galician.
Este primul transfer de competențe pe care Xunta îl obține de la stat din 2008, deoarece cu Feijóo la președinție nu s-a negociat niciunul, nici măcar cu Mariano Rajoy la La Moncloa.
Atât Rueda, cât și ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres (PSOE), au lăudat beneficiile autoguvernării autonome.
Președintele galician intenționează să obțină și competențele pentru a emite alerte meteorologice, a acorda permise de ședere și de muncă imigranților și a omologa titluri străine.
Iar Torres i-a garantat voința de dialog a Guvernului central pentru a ajunge la un acord.
Socialistul, fost președinte al Insulelor Canare, este convins că gestionarea coastei galiciene „va fi mai eficientă” în mâinile autonome, deoarece „se guvernează mai bine ținând cont de caracteristicile fiecărui teritoriu”, a susținut el.
Popularul i-a răspuns lăudând „capacitatea de gestionare pe care o aduce apropierea”.
Transferul a fost oficializat după celebrarea miercuri, la Santiago, a unei comisii mixte între cele două administrații și va intra în vigoare la 1 iulie.
Xunta va reglementa astfel utilizările și activitățile de pe coasta galiciană, atât în ceea ce privește locuințele, cât și întreprinderile, inclusiv acordarea și prelungirea autorizațiilor de ocupare a domeniului public maritim-terestru.
Guvernul galician estimează la 4.000 numărul clădirilor situate pe terenuri din domeniul public maritim-terestru, printre care se numără peste o sută de companii din sectorul pescuitului și al fructelor de mare.
Interesul PP galician pentru ca Administrația autonomă să gestioneze terenurile cele mai apropiate de mare a izbucnit când Executivul lui Sánchez a promovat măsuri de reducere a concesiunilor pentru companiile care le ocupă, apelând la principii de mediu și de adaptare la schimbările climatice.
Apoi a urmat un conflict legislativ între Xunta și Guvern în fața Tribunalului Constituțional.
Executivul central a contestat două legi galiciene care reglementau diferite aspecte ale ocupării litoralului deoarece, în opinia sa, invadau atribuții statale.
S-a rezolvat în urmă cu un an cu o partidă care s-a încheiat la egalitate.
Pe de o parte, organul de garanții a anulat parțial o normă de măsuri fiscale și administrative, abrogând termenul de 15 ani pe care îl marca pentru a restitui la starea inițială „lucrările și acțiunile ilegale realizate în zona de servitute de protecție a coastelor”.
Dar, pe de altă parte, magistrații au aprobat aproape în întregime legea autonomă privind amenajarea litoralului, respingând 70 dintre cele 72 de contestații.
Torres și Rueda s-au arătat încrezători că acordul privind „cogestionarea” litoralului va evita noi confruntări pentru gestionarea unor terenuri care găzduiesc și trezesc interese economice importante.
Președintele Xunta asigură că Administrația sa va trata coasta „cu toată rigoarea tehnică și juridică”, „încercând să compatibilizeze respectul pentru mediu cu necesitățile de viață economică”.
În acest caz, popularul nu vede pericolul ca Spania să se rupă: „Nu căutăm niciun fel de confruntare și nu vrem să împărțim nimic. Dacă Galiciei îi merge bine, Spaniei îi merge bine”.
Pactul transferului prevede că Xunta va fi responsabilă de acordarea autorizațiilor de utilizare sezonieră pe plaje și în marea teritorială, permisele în zonele de servitute de tranzit și acces la mare sau supravegherea, precum și procesarea și impunerea de sancțiuni.
Administrația centrală va stabili valoarea taxelor pentru utilizarea domeniului public maritim-terestru sau cea care se va ocupa de salvarea concesiunilor de interes general.
Acordul, informează ministerul, stabilește, de asemenea, o serie de forme de cooperare între cele două administrații în construcția sau renovarea porturilor și a căilor de transport, precum și cu privire la rapoartele pe care trebuie să le emită Ministerul Tranziției Ecologice cu privire la planurile și normele de amenajare a litoralului.
Costul transferului de personal și de mijloace materiale depășește 1,2 milioane de euro.
Gestionarea litoralului de către Xunta este un pas suplimentar în dezvoltarea Statutului de Autonomie din 1981.
Multe competențe prevăzute în această normă nu sunt încă în mâinile Guvernului galician.
Unele transferuri restante sunt salvarea maritimă, traficul și siguranța rutieră, securitatea socială, sănătatea penitenciară, inspecția muncii, paradores sau inspecția și supravegherea pescuitului.
În ianuarie 2019, cu Feijóo președinte al Xunta și Sánchez deja la La Moncloa, cele patru grupuri parlamentare de atunci (PP, En Marea, PSdeG-PSOE și BNG) au ajuns la un acord pentru a revendica toate aceste atribuții, dar abia după plecarea predecesorului lui Rueda procesul a reînviat.
Urmând calea Cataloniei și a Țării Bascilor, Guvernul lui Rueda vrea să se ocupe de acordarea permiselor de muncă și de ședere imigranților.
El argumentează că, dacă sunt gestionate din Galicia, acestea vor fi accelerate și vor servi la promovarea sosirii străinilor și la combaterea declinului demografic pe care îl suferă comunitatea.
Marți, într-un act cu ambasadorii din Columbia, Ecuador, Paraguay și Honduras, el a proclamat că Galicia primește cetățeni din aceste țări „cu brațele deschise” și a pledat pentru „o imigrație ordonată cu garanții, cu umanitate, cu viitor”.
„Nu vrem competențe de dragul de a le avea, nu este vorba despre acoperirea unui număr și despre a spune că le ai și nimic mai mult, trebuie să fie cele care sunt cu adevărat utile și, în acest moment, puține îmi vin în minte mai utile decât aceasta”.