În câteva cuvinte
În fața presiunilor crescânde din partea administrației Trump și a interesului SUA de a anexa Groenlanda, forțele politice groenlandeze, cu excepția radicalilor, au format un guvern de largă coaliție pentru a prezenta un front unit. Această mișcare, susținută de UE și Danemarca, subliniază refuzul Groenlandei de a fi 'de vânzare' și reafirmă importanța suveranității și a parteneriatelor bazate pe respect, în timp ce Danemarca își intensifică eforturile de securitate în regiunea arctică.
Groenlanda încearcă să se consolideze intern pentru a rezista presiunii crescânde din partea Statelor Unite. Viitorul prim-ministru, liberalul Jens-Frederik Nielsen, a anunțat vineri, cu puțin timp înainte de sosirea pe insula daneză a vicepreședintelui american J. D. Vance, un acord larg de guvernare care reunește toate forțele parlamentare, cu excepția Naleraq, un partid populist, radical independentist și dispus să strângă legăturile cu prima putere mondială.
“Ne aflăm într-o perioadă în care ne simțim presați. Trebuie să fim uniți, împreună suntem mai puternici”, a declarat Nielsen, care a calificat vizita delegației americane — încadrată în interesul președintelui Donald Trump de a anexa Groenlanda — drept "o lipsă de respect". Ca semn de sprijin din partea instituțiilor comunitare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe Nielsen și a afirmat că teritoriul autonom dependent de Danemarca merită parteneri care să îl respecte.
Partidul condus de Nielsen, Demokraatit (Democrații), care pledează pentru independența față de Danemarca, deși treptat și pe termen lung, a câștigat alegerile parlamentare din 11 mai cu 30% din voturi. Viitorul executiv groenlandez va include partidul de stânga Inuit Ataqatigiit și social-democratul Siumut — independențiști moderați, ca și Democrații — pe lângă Atassut, singurul partid din teritoriul autonom care susține menținerea statu quo-ului. Cei patru parteneri ai noului guvern însumează 23 din cele 31 de locuri în Inatsisartut (Parlament) și sunt excluși doar cei opt reprezentanți ai Naleraq, formațiunea care a obținut 25% din sufragii și mizează pe începerea imediată a procesului de ruptură cu Copenhaga. Este un scenariu de cooperare politică greu de anticipat cu doar câteva săptămâni în urmă, când mesajele americane privind controlul insulei erau mai puțin categorice.
Bo Martinsen, deputat al Democraților, comentează într-un schimb de e-mailuri că acordul pentru coaliția de guvernare este un răspuns ferm al societății groenlandeze față de aspirațiile lui Trump. “Luăm foarte în serios amenințările Statelor Unite; vin după noi”, susține Martinsen. "Nu suntem de vânzare, nici nu vom fi vreodată", conchide politicianul liberal, de origine daneză și groenlandeză, care se declară "foarte mândru de noul guvern".
Nielsen, în vârstă de 33 de ani, care va fi numit prim-ministru săptămâna viitoare, a declarat televiziunii publice daneze: "Vizita lui Vance nu este o dovadă de respect față de un aliat. Este păcat. Acum avem un nou guvern care se va pune pe treabă".
“Primul lucru pe care îl vom face este să dialogăm cu aliații noștri cei mai apropiați. Trebuie să fim și mai uniți. Aceștia sunt, desigur, Danemarca, dar și Statele Unite. Fără dialog nu vom rezolva nimic”, a afirmat Nielsen. Presiunile Washingtonului pentru a prelua controlul insulei necesită "acțiune" și trebuie să fie "primul lucru" de care să se ocupe executivul, a subliniat viitorul lider. “Vedem cum a reacționat populația și vedem insecuritatea care s-a creat. De aceea este timpul să existe un guvern care să preia conducerea și să facă ce trebuie în legătură cu situația politică externă", a accentuat el.
"Meritați parteneri care să vă trateze ca egali"
Von der Leyen a reacționat la formarea executivului în teritoriul autonom printr-un mesaj pe rețelele sociale: "Felicitări noului guvern din Groenlanda și prim-ministrului ales, Jens-Frederik Nielsen. Meritați parteneri care să vă respecte și să vă trateze ca egali". Conservatoarea germană — care într-o vizită recentă la Copenhaga a asigurat că "Europa va apăra întotdeauna suveranitatea și integritatea teritorială" — a adăugat că "Uniunea Europeană este mândră să fie acel partener" pentru groenlandezi.
Pe lângă vicepreședinte, delegația SUA pe insulă a inclus-o pe soția acestuia, Usha Vance, pe consilierul pentru Securitate Națională, Mike Waltz, și pe secretarul pentru Energie, Chris Wright. Planul inițial al călătoriei, anunțat duminica trecută de Casa Albă și care nu includea prezența numărului doi din administrația Trump, era ca a doua doamnă să viziteze mai multe localități de pe insula arctică, cea mai mare de pe planetă, și să asiste la o cursă de sănii trase de câini. Protestele publice și indignarea autorităților locale și a guvernului danez au forțat delegația condusă de Vance să-și limiteze călătoria la baza militară Pituffik, pe care Statele Unite o mențin din 1943 în nord-vestul îndepărtat al Groenlandei și care este de o importanță vitală pentru sistemul de radare american de avertizare timpurie a rachetelor balistice.
Mette Frederiksen, prim-ministra daneză, a calificat marți drept "presiune inacceptabilă" vizita delegației americane pe insula arctică. Vineri, coincizând cu prezența lui Vance pe insula arctică, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a anunțat că va călători în Groenlanda în săptămânile următoare. Iar regele Frederic al X-lea al Danemarcei a difuzat un comunicat pe rețelele sociale: "Trăim într-o realitate alterată. Nu trebuie să existe nicio îndoială că dragostea mea pentru Groenlanda și legătura mea cu poporul groenlandez sunt intacte".
La scurt timp după ce vicepreședintele american a criticat Danemarca de la baza Pituffik — "Nu a făcut o treabă bună în menținerea securității" pe insulă —, sute de persoane au manifestat în centrul Copenhagăi împotriva "metodelor mafiote" ale administrației Trump. Social-democrata Frederiksen a răspuns și ea "declarațiilor imprecise" ale lui Vance: "Danemarca este un bun aliat. Timp de mulți ani am stat umăr la umăr cu americanii în situații foarte dificile. Prioritizăm securitatea în Arctica; cu mai multă supraveghere, nave noi, drone cu rază lungă de acțiune și sateliți. Mai multe capacități vor veni ulterior. Și vom putea consolida securitatea mai rapid dacă obținem proviziile necesare din Statele Unite”.
Trump, care a ridicat deja opțiunea de a cumpăra insula gigantică, cu doar 57.000 de locuitori, de la Danemarca în timpul primului său mandat la Casa Albă, a amenințat cu anexarea în ultimele luni și a reiterat că Statele Unite trebuie să controleze insula, de o valoare geostrategică enormă, pentru "a garanta securitatea națională și internațională". "Vom merge atât de departe cât va fi necesar. Avem nevoie de Groenlanda și lumea, inclusiv Danemarca, are nevoie ca noi să o avem", a manifestat luni președintele.
