Declarația Secretarului General al ONU despre Gaza

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a reamintit marți Israelului de obligația sa ca «putere ocupantă» de a respecta în Gaza legislația umanitară și a drepturilor omului și respinge ideea ca statul evreu să controleze, mai presus de ONU, distribuirea ajutorului în Fâșie. «Gaza a devenit un câmp de exterminare și civilii trăiesc sub o spirală a morții fără sfârșit», avertizează el, amintind totodată că situația din enclavă nu a încetat să se agraveze de când a fost încălcată încetarea focului – de către Israel pe 18 martie –, ceea ce complică și mai mult totul, alături de blocarea ajutorului, inclusiv de către statul evreu, și de eforturile de eliberare a ostaticilor. «Speranța s-a stins», asigură Guterres într-o declarație făcută marți, atât pentru palestinieni, cât și pentru familiile celor răpiți. Cu o parte dintre acestea s-a întâlnit luni.

Scurta apariție – înainte de a accepta trei întrebări din partea jurnaliștilor – de la sediul ONU din New York a avut loc în același timp în care prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, își încheia a doua vizită în Statele Unite în timpul mandatului actualului președinte Donald Trump. Ambii lideri au reamintit, printre altele, planul lor de a deporta în străinătate populația din Gaza, lucru care este considerat genocid de legislația internațională. «Suntem hotărâți să eliminăm Hamas și, în același timp, să-i aducem înapoi pe toți ostaticii noștri», a reiterat Netanyahu înainte de a se întoarce în Israel, potrivit declarațiilor difuzate de biroul său. «Sper că acest lucru va dezminți minciuna care circulă că nu lucrez pentru ei», a adăugat el.

Întrebat fiind, Guterres nu a dorit, însă, să se refere la situația actuală din Fâșie ca la un genocid și s-a referit la rolul Curții Internaționale de Justiție a Națiunilor Unite (CIJ) cu sediul la Haga (Olanda). A apărat însă existența unui stat alături de celălalt și s-a limitat la a califica drept «contrar legislației internaționale» strămutarea forțată a palestinienilor în afara Fâșiei.

«Permiteți-mi să fiu clar: nu vom participa la niciun acord care nu respectă pe deplin principiile umanitare: umanitate, imparțialitate, independență și neutralitate», avertizează Guterres autoritățile din Israel cu privire la impunerea lor de a «limita cu cruzime» ajutorul până la «ultima calorie și ultimul grăunte de făină». Coordonarea Activităților Guvernamentale în Teritorii (COGAT, conform acronimului său în engleză), entitatea militară israeliană care controlează ajutorul care ajunge pe teritoriul palestinian, a avut săptămâna trecută o întâlnire cu agențiile ONU și organizațiile umanitare internaționale pentru a încerca să-și impună criteriile în fluxul care accesează Fâșia.

António Guterres face o declarație despre situația umanitară din Gaza, la sediul Națiunilor Unite din New York, marți. JUSTIN LANE (EFE)

Secretarul general se referă, de asemenea, la necesitatea ca personalul sanitar și de urgență să își poată desfășura activitățile și solicită din nou «o investigație independentă asupra uciderii lucrătorilor umanitari, inclusiv a personalului Națiunilor Unite», precum și «justiție și asumarea răspunderii». O face fără a menționa în mod explicit cel mai mare scandal care zguduie în ultimele zile rolul armatei în Gaza, unde numărul morților depășește deja 50.000 de la începutul conflictului în octombrie 2023 și o mie de la sfârșitul încetării focului pe 18 martie. Până la 15 angajați ai Semilunii Roșii (8), ai Apărării Civile (6) și ai ONU (1) au fost uciși pe 23 martie, iar corpurile lor nu au putut fi dezgropate până duminica trecută dintr-o groapă comună din Rafah (sudul Fâșiei). Se referă însă la ei ca la niște «eroi umanitari» care se află «sub foc».

Pe lângă recrudescența atacurilor terestre și aeriene și a ocupației militare, de la începutul lunii martie, în Fâșie nu intră ajutor (alimente, apă, materiale pentru adăposturi, combustibil, medicamente sau echipamente sanitare), esențial pentru supraviețuirea populației. Nici nu pare că Israelul va ușura această blocadă, pe care o folosește ca pe o altă armă de război sub formă de pedeapsă colectivă împotriva a 2,3 milioane de locuitori. O face, așa cum repetă Netanyahu, pentru a obține pe cale militară eliberarea celor 59 de ostatici care se află încă în Gaza, mai mult de jumătate fiind dați dispăruți. Între timp, manifestațiile se succed în țara sa pentru a prioritiza un acord cu Hamas care să permită întoarcerea convenită a captivilor, deoarece, așa cum reamintește marea majoritate a familiilor ostaticilor, calea militară a fost, până în prezent, un eșec.