Autor: Răzvan Mihai — Răzvan scrie despre tehnologie și inovații din Spania, el are abilitatea de a relata despre noutăți tehnice complexe într-un limbaj simplu și ușor de înțeles.

Guvernul socialist se confruntă din nou cu Biserica. Acordul cu Vaticanul va permite în cele din urmă comunității benedictine să rămână în Valea Cuelgamuros, cunoscută anterior ca Valea celor Căzuți, în ciuda promisiunii recurente din ultimii cinci ani de a-i expulza din monument, ca element esențial al resemnificării complexului pe care o urmărește Executivul. Surse din ministerul Președinției condus de Félix Bolaños, responsabilul acestor negocieri, asigură că "nu exista alternativă" și indică drept "contrapartidă" permisiunea de a lansa un concurs internațional de idei pentru remodelarea complexului, precum și înlocuirea priorului, Santiago Cantera, și plecarea altor doi călugări pro-franchiști.

Cu toate acestea, în ultima întâlnire a Papei cu președintele Pedro Sánchez, în octombrie trecut, ceea ce s-a transmis de la Palatul Moncloa a fost că se lucrează pentru a rezolva două probleme: ca Biserica spaniolă să suporte despăgubirile pentru pedofilie și evacuarea benedictinilor din Cuelgamuros pentru a respecta prevederile legii memoriei democratice. În cele din urmă, călugării rămân, iar întrebați joi dacă au reușit să deblocheze plata despăgubirilor, surse din Ministerul Președinției s-au limitat să spună că aceste negocieri "urmează un curs diferit și nu au legătură cu acordul privind Cuelgamuros". Episcopii avertizează de luni de zile că nu vor colabora contribuind cu bani și că vor continua să "repare" daunele celor afectați prin procesele lor interne. Peste o sută de victime care au apelat la aceste procese ecleziastice neagă că Biserica face acest lucru. Mărturii colectate de acest ziar indică șapte călugări ai Comunității benedictine din Cuelgamuros până în anii șaptezeci pentru abuz sexual asupra lor când erau copii.

Un decret franchist a creat în 1957 așa-numita Fundație a Sfintei Cruci din Valea celor Căzuți pentru "a se ruga lui Dumnezeu pentru sufletele morților în Cruciada Națională, a implora binecuvântările Celui Preaînalt pentru Spania și a lucra pentru cunoașterea și implementarea păcii între oameni pe baza justiției sociale creștine". Comunitatea benedictină a preluat aceste sarcini printr-o convenție semnată în mai 1958. Legea memoriei democratice (2022) a declarat "extinctă" respectiva fundație "deoarece scopurile sale sunt incompatibile cu principiile și valorile constituționale". Extincția, conform textului, depindea de un decret regal care încă nu a fost aprobat. Chiar înainte de lege, în 2020, vicepreședinta primă de atunci și responsabilă pentru Memoria Democratică, a declarat că prezența benedictinilor în Cuelgamuros era "incompatibilă" cu planurile de resemnificare a monumentului. Diferiți membri ai Guvernului de-a lungul ultimilor cinci ani au manifestat că aceștia și-au "câștigat pe deplin" expulzarea din Vale. Actualul ministru al Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice, Ángel Víctor Torres, răspundea astfel în mai trecut publicației Джерело новини:

—Există vreo posibilitate ca benedictinii să rămână în Cuelgamuros?

—"Dorim să plece. Discutăm cu ei și cu autoritățile ecleziastice. Trebuie să fie un centru laic care să servească la explicarea războiului și a ceea ce a urmat. Nu este posibil să rămână."

—Cum au primit vestea?

—"Nu vor să plece, există o anumită rezistență, dar a existat și la exhumarea rămășițelor lui Francisco Franco și în final justiția a validat-o."

Torres a insistat asupra acestui aspect câteva luni mai târziu în Senat: "În legătură cu resemnificarea Cuelgamuros, călugării benedictini, pentru că așa mandatează Legea Memoriei Democratice, nu pot fi în acea locație. Și așa vom face, pentru că este și rezultatul propriei Constituții. Timpurile identificării Statului cu o anumită confesiune au fost depășite. Mai mult, sunt convins că poziția Bisericii Catolice față de Stat și societate va fi consolidată prin cooperarea pentru relocarea călugărilor benedictini, din același raționament conform căruia societatea nu ar valoriza acest lucru pozitiv dacă s-ar pune piedici procesului".

Acest ziar a asistat la slujbe în Valea Cuelgamuros în care se cerea participanților să se roage "pentru unitatea Spaniei" și împotriva "apostaziei generalizate, legii avortului, legislației de gen și căsătoriei homosexuale". Santiago Cantera, priorul care a fost pe punctul de a fi arestat în ziua exhumării rămășițelor lui Franco, căreia i s-a opus în permanență, tocmai a fost înlocuit și așteaptă o nouă destinație. Potrivit surselor conferinței episcopale, își epuizase mandatul de trei trienii și, prin urmare, nu putea reînnoi. Regula Sfântului Benedict, după care se ghidează comunitatea, nu specifică această practică. Cantera era în funcție din septembrie 2014. Benedictinii s-au divizat în votul de după renunțarea abatelui anterior, Anselmo Álvarez, care fusese în funcție un deceniu, așa că în final l-au numit prior administrator, un rang inferior. Regula Sfântului Benedict spune, despre priori: "Deseori se întâmplă ca prin alegerea priorului să se nască grave scandaluri în mănăstiri, fiind unii posedați de spiritul malefic al mândriei". În tinerețe, Cantera a fost candidat de două ori, la alegeri generale și europene, pentru o ramură a Falangei Spaniole.

Anselmo Álvarez, predecesorul său la conducerea abației, a redactat un raport în care asigura că "niciunul" dintre prizonierii care au lucrat la construcția monumentului nu a făcut-o forțat. Primul său 20-N (aniversarea morții dictatorului) ca abate în mănăstire, în 2004, a spus: "Memoria celor căzuți reunește în fața acestui altar pe mulți care doriți să veniți să vă rugați pentru ca sacrificiul unora și altora să fi servit la salvarea Spaniei". În acea și alte omilii a strecurat deja opinii politice, chemând la ignorarea legii —"Este necesar să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu decât de oameni"— și prezicând o schimbare de Guvern: "Mai devreme sau mai târziu, în societatea spaniolă se va ridica un clamor de neoprit cerând reparație pentru infinitele daune morale cauzate familiei și societății, în ordinea morală și socială, în onoarea și în spiritul spaniolilor". În 2007, insista pe nostalgie: "Ceea ce ne-au adus timpurile imediat trecute nu au fost doar niște schimbări în regimul de guvernare al societății noastre, ci amenințarea falimentului istoric și spiritual al națiunii noastre". Acestea sunt profilurile și declarațiile responsabililor comunității benedictine din Vale în ultimii 20 de ani.

Guvernul afirmă că planul de resemnificare a monumentului va afecta o parte a bazilicii, care va avea o ușă independentă pentru cei care doresc să viziteze complexul, nu să participe la slujbă. Arhidieceza de Madrid a asigurat într-un comunicat că "singurul lucru definitiv convenit a fost permanența comunității benedictine și nedesacralizarea Bazilicii, precum și respectarea tuturor elementelor religioase situate în afara acesteia". "Orice alt aspect legat de resemnificare", adaugă ei, "este competența exclusivă a Sfântului Scaun și a Guvernului, care sunt părțile care au purtat negocierile. În legătură cu intervențiile din interiorul templului, acestea vor fi studiate respectând criteriile liturgice și scopul pentru care a fost ridicată Bazilica".

Nu este prima dată când PSOE cedează în fața Bisericii. "Nu suntem anticlericali, dar suntem laici. Vom abroga acordurile cu Sfântul Scaun", promitea Pedro Sánchez în 2014. Revizuirea acestor acorduri apare și dispare din programele electorale socialiste. În cel de la alegerile generale din 2016, figura angajamentul de a "denunța acordurile Spaniei cu Sfântul Scaun" și de a "actualiza în Constituție principiul laicității conform interpretării Curții Constituționale și de a suprima referirea la Biserica Catolică". Rezoluția politică a ultimului congres al PSOE, din decembrie anul trecut, prevede: "Voința noastră este de a culmina un sistem educațional laic cu religia în afara orarului școlar atunci când se va revizui și abroga acordul privind problemele educaționale și culturale semnat între Statul Spaniol și Sfântul Scaun". Ceva similar s-a întâmplat cu bula fiscală a Bisericii. Guvernul a convenit în 2023 cu Conferința Episcopală sfârșitul scutirilor care afectau impozitul pe construcții, instalații și lucrări și impozitul pentru contribuții speciale, dar Biserica continuă să nu plătească IBI (impozitul pe bunuri imobile) pentru imobilele care îi generează profit și alte impozite. Tot un Guvern socialist a fost cel care, departe de a promova "autofinanțarea" Bisericii pe care o promite în programele sale, a făcut ca spaniolii să plătească în 2007 cu 34% mai mult organizației catolice.