
În câteva cuvinte
Procesul răsunător în cazul minei Aznalcóllar
La un deceniu după lansarea concursului pentru reluarea exploatării minei Aznalcóllar, luni a început la Audiencia de Sevilla un proces răsunător privind presupusele nereguli în atribuirea drepturilor de exploatare consorțiului Minorbis-Grupo México. Pe banca acuzaților se află 16 persoane, printre care foști oficiali de rang înalt ai Junta (Guvernului Andaluziei), toți funcționarii publici și tehnicienii care au făcut parte din comisia de licitație, precum și manageri ai companiei andaluze Magtel, care deținea o participație în consorțiul câștigător. Aceștia sunt acuzați de presupuse abuz de influență, abuz în serviciu, delapidare de fonduri și fraudă.
Ca tot ceea ce ține de acest zăcământ sevilian, procesul este marcat de numeroase apeluri și răsturnări de situație neobișnuite. De exemplu, Parchetul a cerut de șapte ori închiderea cazului din lipsă de indicii de infracțiune, iar judecătorul de instrucție a emis de două ori o ordonanță de suspendare temporară a cazului, care a fost apoi reluat de magistratul Mercedes Alaya, anchetator în cazul ERE (cazul abuzurilor în plata ajutoarelor de șomaj). Acuzația privată este reprezentată de compania Emerita Resources, care a pierdut concursul, și de organizația Ecologistas en Acción, care, pe lângă acuzațiile formulate, solicită adoptarea unor măsuri asigurătorii pentru suspendarea procedurii administrative de aprobare finală a exploatării complexului minier de către Minera Los Frailes – o filială a Minorbis-Grupo México – autorizație care urmează să fie eliberată de Junta de Andalucía. La rândul său, Andalucía Mining, care acționează, de asemenea, ca acuzator privat, solicită ca acest grup și administrația Andaluziei să fie recunoscute ca fiind subsidiar responsabile pentru daune civile, estimând prejudiciul la aproape 7,2 milioane de euro.
Luni, în prima ședință, care împreună cu marți va fi dedicată chestiunilor preliminare, au pledat apărătorii. Avocații atât ai foștilor oficiali de rang înalt, cât și ai tehnicienilor acuzați, ai Junta, precum și ai companiilor miniere care acționează ca părți subsidiar responsabile, au subliniat lipsa capacității tehnice a Emerita de a exploata zăcământul în cazul în care cererea sa ar fi aprobată și au invocat lipsa de indicii de infracțiune, pe care diverse instituții le-au confirmat de-a lungul acestor ani. „Este vorba despre chestiuni tehnice, dar suntem convinși că acuzațiile nu vor fi aprobate”, explică unul dintre avocații apărării, care a dorit să rămână anonim, și atrage atenția asupra celor șapte cazuri din ultimii 10 ani în care Parchetul a cerut închiderea cazului.
Cert este că Parchetul a cerut achitarea tuturor acuzaților, deoarece consideră că nu există indicii de infracțiuni în niciunul dintre ei. Aceste constatări sunt susținute de un raport al Unității Centrale Operative a Gărzii Civile, care, după analizarea a mii de e-mailuri și documente confiscate în timpul anchetei, a ajuns la concluzia că nu există dovezi de nereguli de natură penală sau administrativă, abuz de influență sau conspirație în desfășurarea concursului. Direcția Generală a Administrației de Stat nu a identificat nici ea nereguli, confirmând legalitatea atribuirii drepturilor.
Judecătorul care a instrumentat cazul a emis o ordonanță de suspendare temporară a cazului la 6 noiembrie 2015 și 11 martie 2019, dar Secțiunea a șaptea a Audiencia de Sevilla, unde judecătorul raportor era Alaya, a admis apelurile Emerita. În noiembrie 2021, s-a emis o ordonanță de deschidere a procesului împotriva a 16 persoane aflate sub anchetă. Și tocmai acțiunile judecătorului Alaya au fost atacate de mai mulți avocați ai acuzaților, solicitând declararea nulității deciziilor sale, deoarece, în opinia lor, ea „și-a depășit atribuțiile”, ieșind din cadrul funcției sale de control al legalității și devenind, de fapt, anchetator.
Marți va veni rândul Parchetului, care va solicita din nou achitarea tuturor celor 16 acuzați – printre care fostul președinte al Societății de Stat pentru Participații Industriale (Sepi), Vicente Fernández, și fostul director general al industriei miniere, María José Asensio, care și-a exercitat dreptul de a vorbi după ce toți martorii și experții au depus mărturie – și al acuzaților privați. Din partea companiei reclamante, directorul său general, Juan Luis Pozo, a declarat pentru acest ziar din Canada că are o „încredere absolută în justiție” și a pus sub semnul întrebării proiectul actual al companiei câștigătoare, care include deversarea în Guadalquivir a nămolului depozitat în carierele minei, după curățarea acestuia. „Este absolut inacceptabil”, a asigurat el.
Suspendarea procesului de exploatare a minei
SEVILLA, 03/03/2025. — Sala Audiencia de Sevilla, unde luni începe procesul în cazul atribuirii drepturilor de exploatare a zăcământului Los Frailes din Aznalcóllar (Sevilla) către compania México-Minorbis, în care sunt judecate 16 persoane și care va dura aproximativ 40 de ședințe. EFE/Roberto Ruiz Oliva
Roberto Ruiz Oliva (EFE)
Tocmai aceste deversări se află în centrul atenției ecologiștilor, pentru care este important ca Junta să fie obligată să suspende examinarea cererii de autorizare a exploatării complexului minier Aznalcóllar, care se află în faza finală și pe care administrația o desfășoară în paralel cu acest proces. Acest ultim pas întârzie peste termenele stabilite chiar de Ministerul Industriei, Energiei și Mineritului, responsabil de această procedură (ultimul trimestru al anului 2024, începutul anului 2025). Motivul, potrivit unor surse din acest minister, este că administrația trebuie să răspundă individual la obiecțiile prezentate de grupurile ecologice, ceea ce întârzie procedura.
Junta a decis să continue examinarea administrativă a proiectului fără a aștepta decizia instanței cu privire la concesiunea de exploatare, deoarece a considerat că sunt proceduri „independente și diferite” și, astfel, să evite întârzierea unui proiect pe care guvernul lui Juan Manuel Moreno îl consideră strategic pentru dezvoltarea economică a regiunii, care nu încetează să piardă populație după catastrofa naturală din 1998. Administrația Andaluziei a luat în considerare, de asemenea, prejudiciul pe care o întârziere l-ar aduce concesionarului, care și-a asumat în acest timp investiții de 50 de milioane de euro.
Ecologiștii s-au opus încă de la început reluării exploatării zăcământului, care în 1998 a provocat o catastrofă naturală, când s-a rupt iazul de decantare al minei, provocând deversarea a șapte milioane de tone de deșeuri toxice în râul Guadiamar. Apărătorii naturii avertizează că, deși noul proiect prevede curățarea apei stocate în cariera Aznalcóllar, ceea ce va fi deversat în Guadalquivir va lăsa metale grele în estuarul râului, care vor afecta flora, fauna și culturile din zonă, și solicită, în plus, un plan de acțiune extern în caz de urgență, obligatoriu pentru modelarea și pregătirea pentru a răspunde la eventuale accidente sau catastrofe, pe care Junta l-a planificat inițial, dar apoi a renunțat la el.
Actualii proprietari ai minei și Junta de Andalucía insistă asupra separării proiectului actual de cel anterior, susținând că această exploatare este subterană și are toate garanțiile de siguranță și protecție a mediului. După ce proiectul de exploatare va primi undă verde, va începe o etapă de pregătire de trei ani pentru deschiderea minei, care prevede construirea unei stații de epurare și a unui tunel pentru transportul apei, precum și a galeriilor subterane ale complexului, pentru a continua drenarea apei stocate în cariera Los Frailes, unde va fi amplasată mina, și extragerea unei părți din apa din cariera vecină Aznalcóllar, care conține cele mai multe substanțe poluante. Începând din acest moment, la sfârșitul anului 2027 sau începutul anului 2028, va începe activitatea minieră propriu-zisă pe parcursul următorilor 17 ani pentru extragerea, în primul rând, a cuprului, zincului și plumbului.