«Închis un restaurant chinezesc în Usera cu 300 de kilograme de mâncare stricată: ucideau porumbeii în picioare și îi serveau ca rață lăcuită»

«Porumbel ca rață lăcuită, peste 100 de litri de grăsime acumulată... dezvăluie noi detalii despre restaurantul chinezesc închis în Usera»

«Legenda neagră a restaurantelor chinezești revine după cazul porumbeilor vânduți ca rață în Madrid»

«Închid un restaurant chinezesc din cauza insalubrității: gândaci, carne atârnată pe un uscător și porumbei morți».

Aceasta este o mică mostră a titlurilor pe care presa ni le-a oferit săptămâna trecută, ca urmare a închiderii din motive sanitare a unui restaurant din Madrid. Acum, că furtuna pare să se potolească, este timpul să ne ștergem stropii de rasism. În toată această serie de afirmații impresionante și categorice, există două cuvinte care nu dau greș: chinezi și porumbei, un duet care a strălucit cu putere în epoca de aur a zicalelor rasiste de la începutul anilor '90, odată cu popularizarea restaurantelor chinezești în Spania. Atunci am învățat că dacă nu vom vedea niciodată o înmormântare chinezească, este pentru că rudele păstrează cadavrele în camere frigorifice și le servesc tăiate bucăți mici ca chop suey. Mai multe informații. O nouă generație de tineri transformă Usera în centrul gastronomiei chineze. După această serie de afirmații impresionante și categorice, este logic ca cititorul să deducă că au fost analizate mostre dintr-un fel de mâncare cu rață gătită din restaurant și s-au descoperit în ea urme de carne de porumbel. Nu este cazul. Realitatea declarațiilor oficiale ale poliției, după cum se poate citi în corpul articolelor, este că «au fost interceptate două exemplare de porumbei domestici deplumați care ar fi putut fi serviți ca rață», sau «presupus destinați a fi gătiți și serviți ca rață», sau «care probabil au fost vânați pe stradă, uciși în bătaie și, ulterior, serviți drept «rață lăcuită à la Peking»».

În local s-au găsit aproape o tonă de alimente neetichetate, depozitate în condiții precare și peste 300 de kilograme de mâncare stricată, dar ceea ce se evidențiază în titluri sunt acele două exemplare de porumbel care ar putea, presupus, prezumtiv, să fie servite ca rață lăcuită. Printr-un salt acrobatic senzațional care merge de la poliție la senzaționalism, în titlu, o speculație devine narațiune confirmată, o ipoteză nedovedită într-un fapt scandalos, o presupunere într-o afirmație fără nuanțe. Utilizarea unor fraze precum «ucideau porumbeii în picioare» este pur lirism; un exercițiu de senzaționalism care implică brutalitate, iraționalitate și barbarie; o pensulă suplimentară în tabloul care îl pictează pe «celălalt» ca pe o entitate animalică. Alegerea rețetei de rață lăcuită este pirueta finală a acestei stigmatizări. În meniul restaurantului în cauză apar opt preparate cu rață: rață uscată cu ulei de susan, cap de rață, limbi de rață uscate, picioare de rață cu muștar, rață afumată, tocană de burtă de rață și porc, sânge de rață prăjit cu intestine de gâscă și rață Peking. Dimensiunea unui porumbel adult, cum ar fi cei confiscați, abia ajunge la cea a unei rațe mai mici de o lună. Într-un fel de mâncare, nu ar putea fi niciodată confundat cu o rață în stil Peking. Dar, dacă ceva are rața lăcuită în stil Peking, este încărcătura iconică și prezența în glumele râncede.

Potrivit Zonei de Securitate a Primăriei din Madrid, în 2022, cel mai recent an pentru care există date oficiale, după mii de inspecții efectuate în toate districtele orașului, au fost executate aproximativ 200 de suspendări totale sau parțiale ale activității în capitală din motive sanitare. Marea majoritate erau unități conduse de persoane spaniole sau neidentificate public prin naționalitate. Nu toate aceste închideri au avut un impact mediatic. Dintre cele care au avut, titlurile din presă au menționat naționalitatea restaurantelor într-un singur caz: cel al restaurantelor chinezești. Codul deontologic al Federației Asociațiilor Jurnaliștilor din Spania indică în articolul 7 că «jurnalistul trebuie să se abțină de la a face aluzie într-un mod disprețuitor sau cu prejudecăți la rasă, culoare, religie, origine socială sau sex a unei persoane sau orice boală sau dizabilitate fizică sau psihică pe care o suferă. De asemenea, trebuie să se abțină de la publicarea acestor date, cu excepția cazului în care acestea au o legătură directă cu informațiile publicate». Ce legătură directă are naționalitatea restaurantului închis în Usera cu faptele descrise în știre? Ce informații importante oferă acest fapt cititorului? Dacă restaurantul ar fi fost condus de spanioli, ar fi apărut «restaurant spaniol» în acele titluri?

Mass-media are o mare putere de a stabili anumite idei și stereotipuri în imaginarul colectiv, de a desena cadrul și contextul din care sunt interpretate faptele. Adjectivul «chinezesc» nu adaugă informații relevante în termeni sanitari, dar este cuiul care susține prejudecata de atribuire culturală care infectează toate aceste titluri: când un restaurant spaniol este insalubru, este din cauza mizeriei; când un restaurant chinezesc este insalubru, este din cauza faptului că este chinezesc. În cazul Usera, mass-media nu doar informează despre un caz de practici incorecte, ci se complac într-o serie de prejudecăți pe care în 2025 ar trebui să ne fie rușine să le menținem, într-o țară care a văzut defilând cele mai bune din casa sa de-a lungul a nouă sezoane de audiență maximă a «Coșmarul din Bucătărie». Că oricine conduce în această țară o afacere în care se servește mâncare trebuie să respecte cu rigoare reglementările sanitare este incontestabil. Că acel local care ne preocupă trebuie să fie închis până când nu mai reprezintă un pericol pentru sănătatea publică este irefutabil. Că titlurile care au însoțit știrea sunt repugnante și rasiste, de asemenea.