
În câteva cuvinte
Evenimentul Zilele Geopolitice a subliniat îngrijorările legate de influența crescândă a Rusiei în Sahel și necesitatea ca Europa să-și reevalueze strategia de securitate și apărare. S-a discutat despre subinvestiția Spaniei în apărare și despre eforturile de a se alinia cu standardele NATO, pe fondul tensiunilor geopolitice globale.
Europa nu trebuie să piardă din vedere Sahelul, o regiune unde, în timp ce UE ezită, influența Moscovei continuă să crească. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns peste 80 de militari și diplomați reuniți săptămâna aceasta la prima ediție a Zilelor Geopolitice organizate de Institutul Spaniol de Studii Strategice (IEEE). Directorul instituției, colonelul Víctor Bados, a avertizat într-o conferință de presă vineri că grupul paramilitar rus Wagner „generează instabilitate” în țări precum Mali, Ciad sau Burkina Faso, ceea ce „împinge pe cei care fug de războaie” spre Senegal și, ulterior, spre Insulele Canare.
Bados a făcut apel la Uniunea Europeană, care își încurajează membrii să investească mult mai mult în apărare, să „privească spre sud” și să aibă „o viziune de 360 de grade” asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina. În ziua inaugurală a evenimentului, care a avut loc miercuri la Parador de la Granja de San Ildefonso (Segovia), Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a subliniat, de asemenea, modul în care Europa și-a pierdut influența în regiunea africană într-un timp foarte scurt. „Când văd tinerii africani din Sahel fluturând steaguri pe care scrie «Putin a salvat Donbasul și acum ne va salva pe noi», mă întreb dacă suntem capabili să contracarăm narațiunea Rusiei. În orice caz, Africa Corps, așa cum se numesc acum Wagner, sunt prezenți în tot Sahelul, iar noi nu suntem”, a menționat Borrell.
Fostul vicepreședinte european a avertizat, de asemenea, că frontul sudic se confruntă cu un cadru de instabilitate. El a explicat că o rachetă supersonică „are nevoie de 15 minute din Rusia până în Spania, la fel ca din Sahel”. Borrell și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „capacitatea mai mare de producție a tuturor elementelor de război” a Rusiei de la începutul invaziei Ucrainei în 2022.
O altă problemă discutată la mesele rotunde a fost reînarmarea Uniunii Europene. Căpitanul Abel Romero Junquera a subliniat că Cartea albă privind apărarea europeană, prezentată de Comisie pe 19 martie, „are limitări” și a asigurat că în dezbateri au fost identificate „deficiențe instituționale și militare”. Incertitudinea cu care se confruntă Europa a făcut ca „să existe poziții diferite” cu privire la apărarea UE. În plus, Romero a subliniat că Bruxelles-ul „nu a făcut niciodată o politică de apărare” în afara cadrului NATO, motiv pentru care „Europa își caută o direcție”.
Participanții la Zilele Geopolitice au discutat joi despre aceste chestiuni și despre altele cu ușile închise și fără prezența presei; ceea ce Bados califică drept „o eroare” și asigură că va fi corectată în ediția următoare. Pe lângă ofițeri superiori ai armatei spaniole, au participat diplomați de rang înalt. Josep Borrell a fost însoțit, printre alții, de Bernardino León, care a fost Secretar de Stat pentru Afaceri Externe și pentru America Latină în timpul mandatului lui José Luis Rodríguez Zapatero.
Colonelul Víctor Bados s-a declarat mulțumit de buna desfășurare a meselor de dialog. El a explicat că „obiectivele” zilelor au fost „îndeplinite”, care erau „reunirea comunității epistemologice și disciplinare” a experților în geopolitică și „permeabilizarea culturii importanței securității” în societate. Tot ceea ce s-a discutat la mesele de dialog va fi transcris și va fi inclus într-o carte, care va fi publicată înainte de vară, conform unor surse din IEEE.
Spania, lanțul slab al NATO
Investiția de 1,28% din PIB plasează Spania drept țara europeană care cheltuiește cel mai puțin pentru apărare, conform datelor provizorii pentru 2024. „[Spania] este lanțul slab al NATO”, a indicat Borrell și a subliniat că este foarte departe de media europeană, care este în jur de 2% din PIB. În ciuda acestui fapt, noul calcul al cheltuielilor militare va apropia Spania de țări precum Italia sau Canada, deși nu s-a specificat încă cum se va face acest lucru. Fostul Înalt Reprezentant a spus acest lucru în aceeași zi în care prim-ministrul, Pedro Sánchez, a justificat în Congresul Deputaților creșterea cheltuielilor militare. Sánchez a promis că majorarea investițiilor se va face „fără a atinge un cent din cheltuielile sociale”, deși nu a prezentat nimic concret, nici cifre, nici termene.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a menționat că planul Spaniei este să atingă acea cheltuială de 2% din PIB „vara aceasta”. El a făcut acest lucru într-un colocviu în capitala poloneză, Varșovia, tot miercuri. O sursă NATO a precizat pentru Джерело новини că, prin acest comentariu, secretarul general se referea la faptul că vede „o dorință” a Spaniei de a atinge angajamentul de 2%. Surse de la La Moncloa au nuanțat ulterior acele cuvinte și au asigurat că ceea ce i-a spus Sánchez lui Rutte, pe care l-a primit la Madrid pe 27 ianuarie, este că Spania „va încerca să se apropie cât mai mult posibil de 2% vara aceasta”. Guvernul intenționează să facă o reordonare a bugetelor pentru a crește cu cel puțin 3.500 și 5.000 de milioane de euro liniile de apărare.