Cândva, investitorii în surse regenerabile de energie (eoliană, solară și biomasă) au urmărit activ organizarea de licitații care să le garanteze un preț timp de 20 de ani, permițându-le să finanțeze investițiile, să acopere costurile operaționale și să obțină profit.

Ministerul Tranziției Ecologice din Spania a început acest proces cu mare entuziasm în ianuarie 2021, organizând prima licitație, urmată de alte trei. Ultima licitație, care a avut loc în octombrie 2022, a fost practic fără rezultate.

Scopul acestor licitații, organizate de minister sub conducerea Teresei Ribera, a fost de a oferi câștigătorilor (cei care sunt dispuși să construiască instalații primind cele mai mici stimulente) așa-numitul Regim Economic al Energiei Regenerabile (REER).

Instalațiile câștigătoare (peste 6.200 MW de capacitate la toate licitațiile) au avut termene diferite pentru înregistrarea în sistemul electronic REER. Cu toate acestea, spre surprinderea responsabililor din minister, care este acum condus de Sara Aagesen, termenele pentru primul și al doilea val de licitații (26 ianuarie și 19 octombrie 2021), precum și pentru fotovoltaicele distribuite din al treilea val, au expirat și practic nimeni nu s-a înregistrat în acest sistem, conform datelor oficiale ale departamentului. Doar șapte centrale fotoelectrice locale mici, cu o capacitate de doar 25 MW din 31 MW alocate, vor primi REER începând cu 15 martie.

Restul capacității, alocate în cadrul celor patru procese, a pierdut dreptul la regimul economic specificat, preferând să-și vândă energia pe piața de energie electrică, să încheie acorduri bilaterale (PPA) sau a renunțat la construirea centralelor. Consecința acestei renunțări este că câștigătorii vor pierde garanțiile acordate de ei (până la 60 euro/kW), fie integral, fie parțial, în funcție de gradul de îndeplinire a etapelor stabilite pentru returnarea lor. Surse oficiale confirmă că Ministerul Tranziției Ecologice este în proces de executare a acestor garanții: 12 euro/kW pentru identificarea instalației; 18 euro/kW pentru acreditarea autorizației administrative și 30 euro/kW pentru înregistrarea în registrul REER în regim de funcționare.

Potrivit experților din industrie, principalul motiv al acestei renunțări este că licitațiile au început să fie organizate în 2021, exact în anul în care au început să crească prețurile la energie electrică, care au explodat brusc în 2022 după invazia rusă în Ucraina și criza energetică care a urmat (piața angro a înregistrat doar în acest an un preț mediu de peste 200 euro/MWh).

Prin urmare, investitorilor le-a fost mult mai profitabil să-și vândă energia pe piață decât să adere la regimul economic al licitațiilor câștigate. "Au calculat și au descoperit că le este mai avantajos să renunțe la garanții și să-și vândă energia pe piață", spune un expert.

Acest preț contrastează cu cotația medie din 2024, care a fost de 63,19 euro/MWh, deși cu un contrast enorm între primele luni ale anului, când au fost înregistrate prețuri zero și, pentru prima dată, negative, și ultima parte a anului, când a fost depășit pragul de 100 euro/MWh. Prăbușirea prețurilor de acum aproape un an a scos la iveală fragilitatea financiară a surselor regenerabile de energie care își vând producția pe piață, ca în cazul multora dintre cei care au renunțat la REER.

Licitații irosite?

La primele două licitații, singurele cu adevărat reușite, au fost alocați 6.158 MW (2.902 MW fotovoltaici și 3.256 MW eolieni). Atunci s-a calculat că aceste proiecte vor necesita investiții de 3 miliarde de euro. La prima licitație REER au fost atribuite până la 114 propuneri, în principal de la întreprinderi mici, dar și de la companii cunoscute, precum Naturgy, EDP Renovables, Capital Energy sau X-Elio. La a doua licitație, numărul propunerilor câștigătoare a ajuns, de asemenea, la o sută și, pe lângă companiile menționate mai sus, pe listă s-au aflat Repsol, Forestalia, Bruc Energy, Engie España sau TotalEnergies. În ambele cazuri, câștigător a fost Capital Energy, care a obținut jumătate din megawații alocați.

În schimb, deja la a treia licitație au fost alocați doar 146 MW de biomasă și 31 MW de fotovoltaice distribuite între șase investitori. Iar colapsul a avut loc la a patra licitație, la care din 3.300 MW de energie eoliană și fotovoltaică scoși la licitație, au fost alocați doar 50 MW. Companii mari de energie electrică, precum Naturgy sau Iberdrola, nu au obținut nimic. Atunci s-a propus o explicație că "Tranziția" nu a fost pregătită să accepte prețurile propuse de companii, care ar afecta direct facturile consumatorilor.

În minister, se recunosc dificultăți mari în a afla ce s-a întâmplat de fapt cu câștigătorii REER. De fapt, se știe doar că "minimum 47% din instalațiile de la prima licitație (1.223 MW fotovoltaici și 225 eolieni) și minimum 10% de la a doua (293 MW fotovoltaici și 10 MW eolieni) sunt construite, funcționează și obțin prețul pieței sau al acordurilor bilaterale". O muncă laborioasă, în care echipa de experți energetici a Sarei Aagesen a trebuit să coreleze datele câștigătorilor (numele instalației, municipiul sau capacitatea) cu informațiile din registrul administrativ al instalațiilor de energie electrică. Una dintre problemele de identificare este că au avut loc multe schimbări de proprietate, dimensiune sau denumire, din care rezultă că funcționează mult mai multă capacitate, desigur, vânzând pe piață "după renunțarea la REER", recunosc ei.

În ciuda a ceea ce s-a întâmplat, surse din minister asigură că va continua să organizeze licitații REER, deoarece consideră că "este un instrument valabil pentru a asigura securitatea și încrederea în dezvoltarea surselor regenerabile de energie, garantând profitabilitatea acestora".