Sultanatul Oman găzduiește negocieri între SUA și Iran privind programul nuclear iranian

Sultanatul Oman trebuia să găzduiască din nou miercuri, în capitala sa, Muscat, delegații din Statele Unite și Iran pentru a negocia un nou acord privind programul nuclear iranian, despre care Occidentul – condus de Washington – suspectează că are ca scop fabricarea de arme atomice. Întâlnirea de astăzi, care a fost amânată până sâmbăta viitoare, va fi, totuși, diferită de cele care au avut loc în ultimele două săptămâni la Muscat și Roma. Această a treia întâlnire va fi susținută de experți tehnici în domeniul nuclear. Acesta nu este un detaliu banal. Aspecte tehnice precum gradul de îmbogățire a uraniului sunt esențiale pentru ca Teheranul să poată garanta că programul său nuclear are scopuri pașnice: centralele nucleare au nevoie doar de acel mineral îmbogățit la 4%; armele atomice, la 90%.

Pe plan politic, continuarea dialogului și începerea acestei noi faze sugerează că Administrația Trump a renunțat, cel puțin pentru moment, la opțiunea militară împotriva Teheranului și la cerința ca Iranul să-și demonteze complet programul nuclear. Această cerere constituie o linie roșie pentru Republica Islamică. Ambele părți au manifestat până acum un optimism precaut. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care conduce delegația politică a țării sale, a descris primele două reuniuni drept „constructive”, în timp ce un purtător de cuvânt al Casei Albe a făcut aluzie la „progrese” după întâlnirea de sâmbăta trecută din Italia.

Neîncrederea reciprocă și incertitudinea persistă – la fel și declarațiile contradictorii ale Administrației Trump – dar începerea discuțiilor tehnice sugerează că ambele părți au exprimat „obiective pragmatice și realiste pentru negocieri și doresc să exploreze detaliile”, asigură Kelsey Davenport, director de politica de neproliferare a Asociației pentru Controlul Armelor, într-un interviu cu Associated Press. Aceste cereri realiste sunt pentru Washington ca Iranul să nu fabrice arme nucleare și să ofere garanții în acest sens, după cum a exprimat Trump săptămâna trecută. Pentru Teheran, prioritatea sa absolută este ridicarea sancțiunilor internaționale care sufocă economia țării, a reiterat marți în conferința sa de presă săptămânală purtătoarea de cuvânt a Executivului iranian, Fatemeh Mohajerani.

Între timp, Iranul desfășoară o activitate diplomatică intensă pentru a convinge Statele Unite că opțiunea atacului militar cu care președintele său continuă să amenințe este o idee proastă și pentru a obține sprijin în vederea negocierilor. În special de la o putere regională, Arabia Saudită, și de la alte două mari superputeri mondiale, China și Rusia. Moscova și Beijingul au semnat în 2015 Planul de Acțiune Cuprinzător Comun (JCPOA în acronimul său în engleză), acordul nuclear semnat de Iran cu SUA și ceilalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate, plus Germania și UE, care a agonizat după abandonarea unilaterală a primei Administrații Trump în 2018.

Trei ani mai târziu, Teheranul a început să îmbogățească uraniu cu o puritate de 60% și a accelerat pasul către o bombă nucleară, lucru pentru care are deja capacitate tehnică. Araghchi a călătorit marți la Beijing, unde intenționează să se întâlnească miercuri cu „înalți oficiali”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe al țării, Ismail Baghaei. Vinerea trecută, șeful diplomației iraniene a vizitat Moscova pentru a informa președintele rus, Vladimir Putin, despre negocierile nucleare. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat apoi că țara sa este „dispusă să ajute, să medieze și să joace orice rol care, din punctul de vedere al Iranului, ar putea fi util și care este acceptabil pentru Statele Unite”. De asemenea, a asigurat că pentru Kremlin „singura opțiune este un acord”.

Putin a abordat marți negocierile nucleare privind programul atomic iranian cu sultanul Omanului, țara mediatoare, într-o vizită oficială în Rusia, a informat agenția oficială TASS. Săptămâna trecută, Iranul l-a primit pe ministrul saudit al Apărării, Khalid bin Salman —fratele prințului moștenitor și omul forte al țării, Mohamed bin Salman― într-o vizită oficială inedită de când cele două țări și-au restabilit relațiile diplomatice în martie 2023. Călătoria a inclus o audiență neobișnuită cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care nu obișnuiește să primească decât șefi de stat sau pe trimișii lor speciali.

Rusia și Arabia Saudită sunt țări cheie pentru Washington. Trump s-a apropiat de Putin și a impus Ucrainei o negociere de pace care s-a desfășurat pe teritoriul saudit. Președintele SUA menține legături politice și de afaceri strânse cu regimul saudit și a precizat că regatul arab este bijuteria coroanei Acordurilor Abraham. Acel proiect de normalizare a Israelului cu țările arabe a fost pilonul politicii sale externe în Orientul Mijlociu în timpul primului său mandat. Începerea ofensivei israeliene în Gaza a zădărnicit stabilirea de relații diplomatice între Riad și Israel, pe care Arabia Saudită le condiționează de atunci de stabilirea unui stat palestinian viabil. Cu toate acestea, această posibilitate pe care președintele republican o dorește încă oferă țării arabe o influență considerabilă. Arabia Saudită a garantat deja Teheranului că nu va sprijini un atac militar împotriva teritoriului său.

Alianțe „China și Rusia spun că sunt dispuse să faciliteze dialogul diplomatic”, într-un context în care, dimpotrivă, „un atac militar al Statelor Unite ar putea consolida relațiile dintre aceste două țări cu Iranul”, asigură analistul Daniel Bashandeh. Acest expert consideră că acest scenariu „ar putea îngreuna agenda politică a lui Trump în Orientul Mijlociu”. Din acest motiv, mandatarul cu greu „va risca să intre într-un conflict belicos” cu Iranul, așa cum intenționează Israelul, susține acest specialist în politică externă iraniană. Această țară poate fi, tocmai, „factorul de distorsiune” al acestor negocieri nucleare, subliniază Bashandeh.

Trita Parsi, vicepreședinte al centrului de studii Institutul Quincy, este de acord. Într-o declarație pentru Newsweek, acest expert avertizează cu privire la modul în care israelienii „își intensifică eforturile pentru a sabota discuțiile” și „fac presiuni asupra lui Trump din exteriorul și din interiorul administrației”. Parsi consideră, prin urmare, de „sumă importanță ca Statele Unite și Iranul să avanseze rapid și să ajungă în curând la un acord”. The New York Times a informat săptămâna trecută că Israelul plănuia să bombardeze situri nucleare iraniene în luna mai, o opțiune respinsă de Trump în favoarea negocierii care continuă în Oman. Un înalt oficial israelian, citat sub anonimat de Reuters, a subliniat apoi că țara sa nu a exclus din acest motiv atacarea Iranului, chiar și fără sprijinul Washingtonului.

Negociatorii par conștienți că timpul presează. De asemenea, delegațiile politice din Iran și Statele Unite intenționează să se întâlnească din nou în capitala sultanatului sâmbăta viitoare, în paralel cu începerea reuniunilor tehnice.