Guvernul Israelului a mobilizat mii de rezerviști în cadrul unei extinderi etapizate a ofensivei terestre în Gaza

Guvernul Israelului a mobilizat mii de rezerviști în cadrul unei extinderi etapizate a ofensivei terestre în Gaza, pe care cabinetul de securitate intenționează să o analizeze în această seară și care, după cum a anunțat premierul Benjamin Netanyahu, are ca obiectiv «victoria deplină și totală» împotriva Hamas. Armata a început să convoace soldați sâmbătă, după ce și-a avansat intenția de a aproba noile planuri a doua zi. Ultima mobilizare de rezerviști – al cărei număr exact nu a fost detaliat de Israel, așa cum este obișnuit, dar pe care corespondenții militari ai presei locale îl estimează la zeci de mii – se ciocnește de oboseala tot mai mare din rândul trupelor, manifestată de luni de zile.

Consolidarea armatei ar permite Israelului să preia controlul asupra teritoriilor din enclavă din care s-a retras în timpul primei faze a încetării focului. Executivul israelian a rupt unilateral armistițiul pe 18 martie pentru a eluda a doua fază, care implica sfârșitul războiului și retragerea trupelor sale. De atunci, liderii israelieni nu au reușit să forțeze Hamas să ajungă la un nou acord care să elibereze cei 59 de ostatici care se află încă în Gaza – dintre care se crede că cel mult 24 sunt încă în viață – fără a garanta sfârșitul ofensivei împotriva grupului islamist.

Prin acest apel, autoritățile cer rezerviștilor un nou efort în cadrul unui război care le-a cerut mobilizarea constantă. Unii cetățeni au primit în ultimele ore a șaptea notificare din octombrie 2023, când asaltul mișcării islamiste a obligat armata să mobilizeze 300.000 de rezerviști pe diferite fronturi, o cifră fără precedent în istoria sa.

Într-un videoclip publicat duminică după-amiază pe contul său personal de pe rețeaua socială X, Netanyahu afirmă că planul are etape și că cabinetul va discuta următoarea etapă în această seară. «Ne concentrăm pe două misiuni», a afirmat el. «Una, să ne aducem înapoi ostaticii. Doi, să învingem Hamas. Hamas nu va fi acolo [în Gaza], trebuie să înțelegeți». «În războaie se ajunge la victorie», a spus el, lovind masa. Netanyahu a negat acuzația că ar căuta beneficii politice din război, afirmând că refuzul de a permite Hamas și Hezbollah să rămână la granițele Israelului «nu este politică».

Autoritățile israeliene prezintă intensificarea operațiunilor ca pe o ultimă oportunitate pentru Hamas de a elibera cei 59 de captivi aflați încă în posesia sa înainte de a intensifica atacurile. Mișcarea islamistă acceptase, în acordul de încetare a focului pe care Netanyahu l-a rupt în martie, să-i predea în schimbul încetării războiului. Israelul cere acum Hamas să predea ostaticii și toate armele, să-și exileze liderii și să accepte o prezență militară israeliană continuă în Fâșie.

Rezerviștii sunt 465.000 de bărbați și femei cu vârste cuprinse între 21 și 49 de ani care au efectuat serviciul militar obligatoriu și pot fi convocați de pe o zi pe alta în caz de război sau catastrofă naturală. În teorie, legea îi obligă să răspundă apelului armatei, dar în practică depinde în principal de voința personală. «Eu am fost chemat acum», explică pentru acest ziar un rezervist sub condiția anonimatului. «Dacă nu îți revendici refuzul din motive politice, poți spune nu. Mulți nu sunt de acord [cu continuarea ofensivei] pentru că nu văd că acest lucru ajută ostaticii și nici nu cred că are un scop clar, dar susțin că nu mai pot».

De fapt, există tot mai multe îndoieli cu privire la capacitatea de recrutare a autorităților. Responsabilii cu resursele umane ale trupelor au înregistrat deja la sfârșitul anului 2024 că mai mult de o treime dintre ofițerii de rezervă au fost activi mai mult de 150 de zile în puțin peste un an. De luni de zile, tot mai multe voci avertizează cu privire la oboseala tot mai mare a rezerviștilor, care invocă incompatibilitatea familială sau profesională.

Potrivit presei locale, cei care primesc avizul trebuie să se încorporeze în această săptămână înainte de a fi dislocați la granița cu Libanul sau în Cisiordania, unde vor înlocui efective, care vor fi mobilizate spre Gaza. Acolo, se așteaptă ca Israelul să preia controlul asupra mai multor teritorii, implicând cea de-a enșpea strămutare forțată a populației civile. Gazanii mai au acces efectiv doar la 31% din teritoriu, potrivit Națiunilor Unite. Și armata israeliană împiedică de două luni intrarea oricărui aliment, electricitate, medicamente sau combustibil, ceea ce a sporit disperarea, foametea și jafurile populației.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a informat în aprilie că armata a finalizat construcția unui nou coridor care izolează sudul enclavei, inclusiv orașul Rafah, de restul teritoriului. Cei cinci kilometri distanță dintre limita sudică a fâșiei și coridor vor fi o «zonă de securitate israeliană», iar operațiunile sale se vor extinde «în curând» în restul Gaza, a adăugat el.

Noile planuri israeliene se desfășoară într-un context de scepticism. «Majoritatea israelienilor percep că Netanyahu susține că trebuie să continue să lupte împotriva Hamas din propriile interese», indică Dahlia Scheindlin, cercetător israelian specializat în politici publice și în sondarea opiniei publice în Israel. «Își amintesc de aprilie 2024, când Netanyahu a spus că suntem la un pas de victorie, ceva care acum provoacă amărăciune».

Extinderea ofensivei în Gaza, unde au murit 40 de persoane în urma bombardamentelor din ultima zi, ducând totalul invaziei la 52.535, are loc înainte ca președintele american, Donald Trump, să viziteze Golful în această lună. Acolo, mulți așteaptă progrese în negocierile pentru un acord regional amplu care să includă o încetare a ostilităților în fâșie, într-un moment în care tensiunile cresc în Siria și în Yemen.