Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a salutat ideea unui armistițiu în războiul din Ucraina. Dar, înaintea discuției programate între președinții Donald Trump și Vladimir Putin pentru a discuta acest posibil prim pas spre pace, a avertizat în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de Externe de la Bruxelles împotriva încrederii în cuvântul Moscovei. Este o reținere destul de răspândită în rândul celor Douăzeci și șapte.

„Nu se poate avea încredere în Rusia”, a avertizat fosta prim-ministră estonă, conform căreia cerințele prezentate de Moscova pentru un armistițiu de 30 de zile, pe care Kievul l-a aprobat deja săptămâna trecută, pun la îndoială faptul că Kremlinul este dispus să găsească o cale pașnică.

Ideea larg răspândită într-o UE care duce săptămâni de negocieri intense pentru ca nici Kievul, nici cele Douăzeci și șapte să nu fie ignorați atunci când se așează la dialog, este că, așa cum au reiterat lideri și miniștri, mingea este acum în terenul Rusiei. Acest lucru a fost clarificat și de președintele francez, Emmanuel Macron, unul dintre actorii europeni de prim rang atât în Europa, cât și în fața Washingtonului.

„Președintele Zelenski a avut curajul să accepte propunerea americană de încetare a focului timp de 30 de zile. Acum depinde de Rusia să demonstreze că vrea cu adevărat pace”, a scris el pe X după ce a vorbit, luni, cu președintele ucrainean și, cu o zi înainte, cu Trump, după cum a asigurat.

„Condițiile pe care le-au prezentat [rușii] demonstrează că de fapt nu vor pace. Pentru că ceea ce prezintă drept condiții sunt toate obiectivele finale pe care vor să le atingă prin război”, a subliniat Kallas. Pentru ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a cărui țară deține în acest semestru președinția rotativă a Consiliului UE, această propunere este un „test pentru Rusia pentru a vedea cine vrea pace și cine nu”. Iar condițiile pe care le pune Moscova sugerează că „nu o acceptă”, a spus el.

„Acum mingea este în terenul rusesc și depinde de Rusia să ne demonstreze că crede cu adevărat într-o pace sau că vrea doar să continue războiul său de agresiune”, a fost de acord ministrul spaniol, José Manuel Albares, care, în ciuda acestui fapt, a pledat pentru „încurajarea” Moscovei să facă următorul pas. Desigur, fără a neglija flancul ucrainean: „Europenii trebuie să rămână fermi în sprijinirea unei păci juste și durabile, fără a lăsa să treacă nicio oportunitate ca acest lucru să se întâmple. Dar, în același timp, oferind ajutor previzibil, constant, Guvernului ucrainean”, a rezumat el.

Ucraina a concentrat din nou o bună parte a discuțiilor șefilor diplomației celor Douăzeci și șapte. Mai exact, dezbaterea despre cum să se asigure că Kievul ajunge cu cea mai puternică poziție posibilă la orice tip de negociere. Aceste discuții au loc la începutul unei săptămâni cruciale, nu doar din cauza discuțiilor dintre Washington și Moscova, ci și din cauza multitudinii de întâlniri internaționale privind securitatea europeană — și a Ucrainei — care vor avea loc la cel mai înalt nivel în următoarele zile.

Dincolo de acest plan, întâlnirea miniștrilor a servit la continuarea discuțiilor despre inițiativa Kallas, care propune ca UE să mobilizeze inițial 20 de miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina în acest an și care ar putea ajunge „potențial” la 40 de miliarde de euro, în funcție de nevoile ucrainene și având în vedere retragerea Washingtonului și apropierea sa de Moscova. Instrumentul este prezentat ca un vehicul voluntar al cărui cuantum total va fi împărțit în funcție de ponderea economică a fiecărei țări participante, astfel încât Spaniei i-ar reveni aproximativ 8,68% din fond (peste 3 miliarde de euro). Deși Kallas a asigurat că a primit un „sprijin politic larg” pentru inițiativa sa luni, ea a recunoscut că mai sunt încă „multe detalii” de clarificat în fața îndoielilor și reținerilor mai multor state membre, printre care Franța sau Spania.