Mossos d’Esquadra și îngrijorarea privind cultivarea marijuanei

Mossos d’Esquadra au început să privească marijuana cu îngrijorare în anul 2017. După mult efort, comunicare și insistență, au reușit să plaseze pe agenda publică problema cultivării acestui drog, perceput ca fiind ușor. «Dintr-o țară de tranzit, am devenit producători: mai întâi de marijuana și, odată cu ea, de alte droguri», regretă subinspectorul Albert Llena, șeful ariei centrale de analiză a Mossos, despre consecințele faptului de a fi una dintre principalele grădini ale Europei. În ciuda dedicării (numai anul trecut, Mossos au intervenit asupra a peste jumătate de milion de plante, au distrus 400 de plantații, au arestat 2.000 de persoane și au condus peste 600 de investigații), drogul scapă de sub controlul lor. «Nu curbăm curba, nu câștigăm», admite subinspectorul, care asigură că toți indicatorii arată «o tendință de creștere». Și avertizează că este un sector de introducere a tinerilor în criminalitate.

Cea mai mare provocare constă în stabilirea organizațiilor criminale în Catalonia, care a încetat să mai fie un loc doar de tranzit. «Crima organizată este deja aici și acum caută alte spații cu care să trafice», argumentează subinspectorul, care asigură că pentru prima dată au găsit și au dezmembrat laboratoare de cocaină. De asemenea, au detectat în ultimii doi ani o reapariție a hașișului, în parte din cauza presiunii din sudul Spaniei. «Dacă infractorul care domină marijuana în Catalonia trafichează cocaină în Europa, va profita pentru a trafica și cu acest al doilea drog aici», adaugă el, despre cum teritoriul este deja un câmp de bază pentru structurile criminale. Organizații care, în plus, funcționează ca niște companii în căutare de profit: banii pe care îi câștigă cu marijuana îi reinvestesc în transporturi de alte substanțe. «Pe măsură ce s-au îmbogățit, au câștigat capacitate de investiții», analizează el.

Consecințele cele mai grave se resimt în unele cartiere foarte concrete, în care traficul de droguri funcționează ca un virus, care infectează sistemul, pentru a-l transforma într-o narco-societate. «Riscul a crescut», avertizează subinspectorul, care citează două cazuri: Font de la Pólvora, în Girona, și La Mina, în Sant Adrià de Besòs (Barcelona). Acolo, cultivarea și traficul de marijuana, în mâinile clanurilor familiale, a înlocuit o bună parte din economia legală. Fața cea mai vizibilă sunt certurile, împușcăturile și confruntările, chiar și cu poliția. Traficanții «au putut obține mai mult control», se «produce o dominație a crimei organizate asupra statului», abundă el. «Ei decid cine ocupă un apartament și cine nu», fac presiuni și chiar «obligă la cedarea locuințelor pentru a înființa plantații». «Sunt cazuri în care sfidează în mod deschis autoritatea, nu doar pe cea polițienească, ci și a statului în general», insistă el. Ca exemplu, el citează cazul clanurilor care dărâmă cablurile electrice noaptea și decid a doua zi, când tehnicienii vin să le instaleze din nou, pe unde ar trebui să treacă: «Mai aproape de casele pe care ei le au destinate marijuanei». Este o situație foarte îngrijorătoare, dar foarte limitată, liniștește comandantul poliției.

Fotografia fixă a modului în care se cultivă marijuana s-a schimbat, de asemenea, de când polițiștii se plimbau, curioși, prin macro-târgul Spannabis: o întâlnire anuală a pieței legale care înconjoară marijuana, unde se expune, se cumpără și se vinde tot ce este necesar pentru cultivare. De la semințe, la fertilizatori, trecând prin lumini, ventilatoare, umidificatoare și tot felul de comenzi de la distanță... Atunci exista un boom de persoane fără antecedente, care se apropiau de acea lume cu așteptări și curiozitate. Obișnuiau să se informeze în growshops, magazinele unde se vând produse care permit înființarea unei plantații, dar nu știau că unele dintre ele erau conduse de criminali. Grupurile le vindeau tot ce aveau nevoie, așteptau să planteze și să crească florile, iar apoi îi atacau. «Nu știau că au fost jefuiți chiar de ei», cu care, în plus, contractaseră o datorie, își amintește subinspectorul.

Aproape un deceniu mai târziu, afacerea cu marijuana și cultivatorii săi s-au sofisticat. Datorită îmbunătățirilor tehnologice, domotica permite controlul aproape de la distanță al plantațiilor. Mossos compară datele cu 2019 și verifică dacă una dintre cele mai notabile schimbări a fost reducerea plantelor exterioare. «Au trecut de la 35% la 13% anul trecut», explică Llena. Unul dintre momentele cheie a fost seceta, care a făcut din ce în ce mai dificilă scoaterea la capăt a plantațiilor în aer liber, cu complicația adăugată de a căuta locuri ascunse, cu o oarecare posibilitate de irigare, departe de vederea dronelor poliției. «Ajutoarele tehnologice ne-au jucat în favoare», admite subinspectorul, care asigură că, în plus, îi controlează prin intermediul imaginilor prin satelit.

Plantațiile interioare sunt majoritare, mai rentabile și au și ele au suferit mutații. «Primele nave erau foarte tehnologizate, foarte pregătite, în mâinile unei criminalități care făcuse pasul de la atelierele [de haine clandestine] la plantațiile indoor», povestește subinspectorul. Acum, marea majoritate sunt plantații «medii» de aproximativ 600 de plante, care se obișnuiesc să fie cultivate în apartamente, case sau în hale industriale, în poligoane îndepărtate. Pentru a se proteja, folosesc agenți imobiliari ca intermediari, cu chiriile pe numele unor «testaferros». Unii traficanți încă mai aleg să ocupe apartamente, «dar nu mai este un model predominant». Persistă «frauda electrică» deoarece presupune o cheltuială importantă.

Tehnologia a permis, de asemenea, îmbunătățirea semințelor pentru a obține «varietăți care dau mult mai mulți muguri», floarea plantei de marijuana, unde se concentrează substanța psihoactivă. «Găsim din ce în ce mai multe semințe care teoretic sunt doar pentru colecție», asigură subinspectorul, cu cazuri «punctuale» de până la 20% concentrație de tetrahidrocannabinol (THC, substanță psihoactivă) când media actuală se situează la 13%.

Odată cu câștigurile mai mari și profesionalizarea sectorului, a crescut protecția traficanților. «În mediul rural, găsisem capcane de tot felul: țepi pe sol, electrificări, chiar și ceva balistică», își amintește subinspectorul. «Acum, pentru a respinge narco-atacuri sau pentru a ataca, grădinarii sunt dotați cu arme de foc», admite comandantul poliției, despre o realitate care îngrijorează Mossos (numai anul trecut au crescut cu 14% armele de foc legate de acte delincvențiale, cu 445 de arme confiscate, printre care 21 de război). «S-a optat chiar și pentru angajarea de asasini plătiți, cu arme lungi, scurte și semiautomate, și este în creștere», avertizează comandantul poliției. Acele arme de foc sunt de obicei folosite în răsturnări (furturi între traficanți), care au crescut în paralel. Dacă în 2019 mossos au investigat 14 cazuri, anul trecut au avut cunoștință de 79 de răsturnări, ținând cont că este un fenomen cu o cifră neagră ridicată: protagoniștii săi nu obișnuiesc să-l denunțe.

Poliția nu vede pe termen scurt un viitor mai bun și avertizează că marijuana este poarta de intrare în delincvență pentru multe persoane: aproximativ jumătate dintre persoanele arestate nu au antecedente penale. «Este un sector de introducere pentru tinerii care nu au avut o ieșire, care nu au găsit o oportunitate de a se plasa pe piața muncii», reflectă subinspectorul Llena. Și insistă asupra faptului că soluția nu este doar polițienească. «Este nevoie de un efort comun», este de părere el, cu incidență în alte domenii. «Medicale, pentru a studia pericolul acestui drog; sociale, pentru a găsi o ieșire pentru tineri înainte de a intra în această lume; legislative, pentru a egala pedepsele în Europa...», propune el, despre o problemă globală, de eradicare dificilă.