Planul franco-britanic de armistițiu în Ucraina

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a decis să-și intensifice eforturile pentru a rezolva conflictul din Ucraina și aspiră să conducă inițiativa europeană, pentru a nu rămâne în afara căutării unei soluții pentru încheierea războiului. El a decis să participe la procesul diplomatic. Duminică, întorcându-se de la o întâlnire la Londra cu alți lideri europeni, Macron a propus într-un interviu acordat ziarului Le Figaro un plan franco-britanic de stabilire a unui armistițiu de o lună în zona de conflict. „În aer, pe mare și în infrastructura energetică”, a precizat el. Cu toate acestea, Marea Britanie nu a confirmat încă oficial această inițiativă.

Macron, aparent, nu crede într-o încetare a focului realizată între SUA și Rusia, considerând că Vladimir Putin își propune în primul rând să umilească Ucraina, în special, prin demilitarizarea acesteia. Ca alternativă, Macron și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au propus un „armistițiu” cu o durată de o lună. „Știm cum să măsurăm asta. Trebuie să înțelegem că linia frontului astăzi este echivalentă cu distanța dintre Paris și Budapesta. În cazul unei încetări a focului, va fi foarte dificil de verificat dacă frontul este respectat”, a explicat el.

Conform planului lui Macron, care nu a fost încă confirmat de Marea Britanie, trupele vor fi desfășurate la fața locului abia în a doua etapă. „Nu vor exista trupe europene pe pământ ucrainean în următoarele săptămâni”, a declarat el. „Întrebarea este cum folosim acest timp pentru a încerca să ajungem la un armistițiu viabil, cu negocieri care vor dura câteva săptămâni, iar apoi, după semnarea păcii, desfășurarea”. Președintele Franței a subliniat, de asemenea, că țările UE doresc pace, „dar nu cu orice preț și nu fără garanții”.

Cu toate acestea, cuvintele lui Macron nu au găsit o confirmare fără echivoc în Marea Britanie. Secretarul de stat pentru forțele armate, Luke Pollard, a declarat că Parisul și Londra nu au ajuns la un acord cu privire la un posibil armistițiu de o lună în Ucraina. „Nu există un acord cu privire la modul în care va arăta asta”, a spus Pollard la Times Radio. „Există mai multe opțiuni pe masă, care urmează să fie discutate mai profund cu partenerii americani și europeni, dar un armistițiu de o lună nu a fost subiectul unui acord”, a adăugat oficialul.

Cu toate acestea, ideea lui Macron a fost susținută de ministrul de externe Jean-Noël Barrot, care a declarat că un armistițiu de o lună este o „condiție prealabilă” pentru a demonstra buna credință a lui Vladimir Putin și pentru a confirma disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului.

Investiții în apărarea europeană

Macron a solicitat, de asemenea, concluzii rapide din retragerea americană și investiții decisive în apărarea europeană. „Timp de trei ani, rușii alocă 10% din PIB-ul lor apărării. Trebuie să ne pregătim pentru ceea ce urmează”, a menționat el, stabilind un obiectiv de aproximativ 3% sau 3,5% din PIB. Franța a atins cu greu 2%, iar multe state europene, inclusiv Spania, sunt încă departe de acest obiectiv.

Macron intenționează să facă din această problemă o prioritate la summitul extraordinar al UE. El a propus utilizarea fondurilor structurale neutilizate și a mecanismelor inovatoare de finanțare, inclusiv datoria comună sau Mecanismul european de stabilitate, pentru a atrage fonduri semnificative. „Probabil că vom avea nevoie în prima etapă de 200 de miliarde de euro pentru investiții”, a adăugat el.

Scutul nuclear al Franței

Franța este singura țară din Uniunea Europeană cu arme nucleare. Întrebarea este dacă Franța este pregătită să împărtășească această protecție cu alți parteneri, așa cum a insinuat Macron anterior. Această idee a provocat controverse în rândul susținătorilor de extremă dreapta ai lui Marine Le Pen. „Președintele ia decizia cu privire la utilizarea armelor nucleare în mod complet suveran și întotdeauna confidențial”, a declarat Macron. „Dar generalul de Gaulle și predecesorii mei au spus întotdeauna că interesele vitale au o dimensiune europeană”.