Spania susține utilizarea fondurilor rusești înghețate pentru Ucraina

Spania a susținut în fața partenerilor săi europeni utilizarea fondurilor suverane rusești înghețate în băncile europene, evaluate la aproximativ 210 miliarde de euro, pentru a finanța ajutorul destinat Ucrainei. Această poziție a fost exprimată de șeful diplomației spaniole, José Manuel Albares, la începutul reuniunii miniștrilor de externe din așa-numitul G5+ (Germania, Franța, Regatul Unit, Spania, Polonia și Italia) desfășurată la Madrid.

Albares a subliniat că Rusia va trebui, la un moment dat, să plătească reparații de război pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, iar aceste fonduri înghețate ar putea servi drept „avans” pentru factura finală. Prin urmare, este „mai mult decât legitim” să se utilizeze aceste active rusești înghețate pentru a garanta Kievului un ajutor economic „previzibil și pe termen lung”.

Șeful diplomației spaniole a recunoscut că această problemă a fost deja dezbătută de partenerii europeni fără a se ajunge la un acord, dar a adăugat că multe țări împărtășesc poziția Spaniei. Până acum, au fost utilizate doar dobânzile generate de aceste fonduri (între 2.500 și 3.500 de milioane de euro anual) pentru a ajuta Kievul, dar nu s-a decis utilizarea principalului – trecerea de la înghețare la confiscare – din cauza implicațiilor legale pe care le-ar putea avea o astfel de măsură.

Participarea la reuniunea G5+

Ministrul de externe spaniol i-a primit la Palatul Viana pe omologii săi din Regatul Unit, David Lammy; Franța, Jean-Nöel Barrot; și Polonia, Radosław Sikorski, precum și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, și pe comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilus. Din partea Italiei a participat secretarul de stat, Maria Tripodi, în timp ce ministrul german, Annalena Baerbock, și cel ucrainean, Andrii Sybiha, au intervenit prin teleconferință.

Albares a asigurat că reuniunea G5+ de la Madrid demonstrează că vocea Europei „este prezentă” în dezbaterea privind viitorul Ucrainei, în ciuda faptului că Statele Unite au lăsat-o în afara negocierilor trilaterale din Arabia Saudită. El a avertizat că nu va fi acceptabil un acord de pace care nu îi include pe ucraineni și europeni, pe teritoriul cărora se desfășoară războiul din Ucraina.

Miniștrii de externe reuniți la Madrid l-au acuzat pe președintele rus, Vladimir Putin, de utilizarea unor „tactici de tergiversare”, conform lui Albares, pentru a nu aplica armistițiul propus de Washington și acceptat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Rusia se joacă și nu dorește cu adevărat pacea”, a denunțat Kallas, care a cerut Statelor Unite să crească presiunea asupra lui Putin pentru a accepta o încetare imediată a ostilităților. „Avem nevoie ca Rusia să accepte acest armistițiu, să arate bunăvoință returnând copiii ucraineni și eliberând prizonierii de război”, a spus ea.

Ministrul francez Barrot a cerut Moscovei un „răspuns clar” la propunerea de armistițiu, „un da sau nu”, în timp ce omologul britanic Lammy a subliniat că, pentru o pace durabilă, este necesar ca „Putin să admită un armistițiu necondiționat acum”. Secretarul Foreign Office a accentuat necesitatea ca Europa să își mărească cheltuielile militare, reiterând angajamentul Londrei de a ajunge la 2,5% din PIB până în 2027. Ministrul polonez Sikorski s-a arătat înțelegător față de poziția Spaniei în acest clasament, argumentând că „cu cât ești mai aproape de Rusia, cu atât cheltuiești mai mult pentru apărare”. El a subliniat, de asemenea, că Putin nu poate dicta ce trupe se află pe teritoriul Ucrainei, referindu-se la desfășurarea unei viitoare forțe europene pentru a garanta respectarea unui ipotetic acord de pace.

Despre G5+

Aceasta este a patra reuniune a G5+, după cele din Varșovia (noiembrie trecut), Berlin (decembrie) și Paris (februarie). Acest forum a apărut ca o versiune extinsă a Grupului Weimar (Franța, Germania, Polonia) cu scopul de a asigura continuitatea sprijinului occidental pentru Ucraina în contextul schimbării de poziție a Washingtonului după victoria electorală a lui Donald Trump.

Înainte de reuniune, Albares a avut o întâlnire bilaterală cu Kallas, iar comisarul Kubilus a fost primit de ministrul apărării, Margarita Robles. Aceștia din urmă au convenit asupra necesității ca Europa să investească în noile tehnologii și „facilitatori strategici” (precum Inteligența Artificială sau securitatea cibernetică) și asupra „importanței de a nu supraîncărca industria [militară] cu reglementări excesive”, conform unui comunicat al ministerului apărării.