Zeci de mii de argentinieni au umplut luni, 24 martie, Plaza de Mayo pentru a comemora 49 de ani de la lovitura de stat militară din 1976, care a marcat începutul celei mai sângeroase dictaturi din America Latină.

Marșul pentru Ziua Memoriei a devenit anul acesta o demonstrație de respingere a negaționismului terorismului de stat promovat de guvernul lui Javier Milei. Acesta susține că politicile privind drepturile omului din ultimii 40 de ani din Argentina sunt "o fraudă" și că cifra de 30.000 de dispăruți este falsă. "Nu uităm, nu iertăm și nu ne reconciliem", a declarat Estela de Carlotto, președinta organizației Abuelas de Plaza de Mayo.

Guvernul a promovat o versiune a istoriei care atribuie victimelor dictaturii aceeași responsabilitate ca și călăilor lor.

Versiunea oficială insistă că dispăruții nu au fost 30.000, ci mult mai puțini, o veche idee a negaționismului care, spre deosebire de trecut, este acum promovată de Casa Rosada (sediul președinției). Mișcările pentru drepturile omului sunt, conform acestei versiuni, parte a unei mari "afaceri".

Spre deosebire de comemorările anterioare, partidele de stânga și peronismul au mărșăluit alături de organizațiile pentru drepturile omului. Cea mai numeroasă coloană a fost cea a La Cámpora, mișcarea tineretului kirchnerist. Guvernul Milei a fost foarte eficient în desființarea sau defrișarea a tot ceea ce are legătură cu memoria istorică.

Acesta a fost al treilea mare protest cu care se confruntă Milei în mai puțin de două săptămâni. Opoziția își ridică treptat vocea, după un an și jumătate în care Milei a reușit, încă, să obțină indici mari de aprobare datorită succesului său în lupta împotriva inflației. Următoarele luni vor fi agitate: în octombrie au loc alegeri legislative.

Negaționismul dictaturii nu a fost unul dintre stindardele campaniei lui Milei, dar l-a adăugat rapid la discursul său pe măsură ce a avansat în ceea ce el numește "războiul cultural". Organizațiile pentru drepturile omului, până acum intangibile în Argentina, au fost ținta a tot felul de atacuri din partea guvernului. "Guvernul nu ne respectă, ne umilește, ne jignește", a spus Estela de Carlotto.