Javier Milei a perturbat revendicarea istorică a Argentinei pentru suveranitatea asupra Insulelor Malvine și a recunoscut dreptul «malvinezilor» — așa cum i-a numit pe locuitorii arhipelagului — de a-și alege naționalitatea. În Ziua Veteranului și a celor Căzuți în războiul care acum 43 de ani a confruntat țara sud-americană cu Regatul Unit, președintele ultradreapta a decis să nu participe la omagiul principal. În loc să călătorească în Tierra del Fuego, unde s-a deplasat vicepreședinta Victoria Villarruel, aflată în conflict cu el, Milei a rămas în Buenos Aires și a condus o scurtă ceremonie, înconjurat de funcționari și de un vast dispozitiv polițienesc.

Discursul pe care l-a citit a generat multiple respingeri și a fost criticat deoarece slăbește cerințele naționale pentru recuperarea insulelor. «Astăzi ne amintim de acei eroi care și-au dat viața pentru patrie. Astăzi îi onorăm reafirmând revendicarea suveranității argentiniene asupra Insulelor Malvine», au fost primele cuvinte ale lui Milei în Plaza San Martín, miercuri, zi liberă în Argentina. Dar apoi discursul său a deviat și a profitat pentru a pleda pentru reducerea statului, a revendica rolul Forțelor Armate și a ataca «casta» politică.

«Suveranitatea nu înseamnă ca statul să aibă multe companii, nici să finanțeze industria cinematografică, nici concerte de mâna a patra, nici lucruri asemănătoare. A crede că un stat mai mare înseamnă o suveranitate mai mare este un concept sub care politica a pretins să-și ascundă afacerile murdare», s-a entuziasmat și și-a direcționat ideea: «Ca Argentina să fie cea mai liberă țară din lume și să aibă din nou cel mai mare PIB per capita de pe planetă și ca toți cetățenii lumii să viseze la visul argentinian, asta înțelege acest Guvern prin suveranitate».

Și atunci a venit propunerea sa controversată, care se adaugă altor gesturi de apropiere față de Regatul Unit: «Dacă este vorba despre suveranitatea asupra Malvinelor, noi clarificăm că cel mai important vot dintre toate este cel care se face cu picioarele și ne dorim ca malvinezii să decidă într-o zi să ne voteze cu picioarele pe noi», a spus el. «De aceea căutăm să fim o putere, până la punctul în care ei să prefere să fie argentinieni, încât să nu fie nevoie să folosim descurajarea sau convingerea pentru a reuși», a subliniat.

Poziția oficială a țării sud-americane a respins întotdeauna dreptul la autodeterminare suverană al kelperilor, o prerogativă apărată de Regatul Unit și de înșiși locuitorii insulelor. Până acum, Argentina a argumentat că aplicarea acestui drept nu este potrivită deoarece este vorba de o populație implantată de țara care a colonizat o parte a teritoriului național.

Schimbarea în poziția argentiniană implicită în exprimările lui Milei a generat multiple respingeri. Fosta președintă Cristina Kirchner (2007-2015) a considerat-o «foarte gravă» și o manifestare a «gândirii cipaye», a «cuiva partizan al puterii străine în detrimentul intereselor țării în care s-a născut», a semnalat pe rețelele sale sociale. «Niciun președinte al niciunui Guvern nu a ajuns la acest punct de funcționalitate cu britanicii», a punctat Guillermo Carmona, care a fost secretar pentru Malvine, Antarctica și Atlanticul de Sud în administrația peronistă anterioară. «Când integritatea teritorială este afectată, decizia celor care ocupă teritoriul în numele și la ordinul puterii coloniale nu contează», a adăugat. Fostul cancelar Santiago Cafiero (2019-2023) s-a pronunțat în același sens: «Nu există autodeterminare după ocupație și expulzare. Rezoluția 1514 a Adunării Generale a Națiunilor Unite a definit că nu este aplicabilă. Milei nu o ignoră și afectează suveranitatea noastră, pentru care au luptat eroii noștri din Malvine».

Liderul maxim al Uniunii Civice Radicale, Martín Lousteau, a chestionat: «Îi întreba Gandhi pe englezi în India dacă preferau să fie indieni sau pur și simplu cerea să părăsească teritoriul lor? Acum îi întrebăm pe reprezentanții puterii coloniale dacă ar prefera să fie argentinieni?». Pentru senatorul radical, spusele președintelui sunt «o insultă la adresa foștilor combatanți». Din partea Frontului de Stânga, deputatul Gabriel Solano l-a calificat pe Milei drept «un trădător al patriei» și a afirmat că discursul său «echivalează cu renunțarea la suveranitatea argentiniană asupra Insulelor Malvine».

Reprobarea cuvintelor lui Milei s-a auzit și la actul oficial de Ziua Veteranului și a celor Căzuți în Războiul din Malvine, desfășurat în Ushuaia, Tierra del Fuego, provincia căreia îi aparțin insulele conform ordonării argentiniene. «Tocmai l-am auzit pe domnul președinte spunând că trebuie ascultați locuitorii insulelor care spun că vor să fie argentinieni, ceva asemănător autodeterminării popoarelor, lucru care nu corespunde deloc pentru că nu este un popor originar, toți știm asta», a spus Juan Carlos Parodi, reprezentant al Centrului Foștilor Combatanți din Malvine local. Publicul l-a aplaudat.

Deși războiul început de ultima dictatură și în care au murit 649 de soldați este o amintire traumatică pentru Argentina, chestiunea Malvinelor este una dintre puținele cauze care unesc majoritatea sectoarelor politice și sociale ale țării. Milei s-a ciocnit deja înainte cu acest consens. Înainte de a ajunge la Președinție, a recunoscut admirația sa pentru fosta prim-ministră a Regatului Unit Margaret Thatcher — de fapt, în biroul său de la Casa Rosada are un portret al celei care a condus confruntarea militară cu Argentina în 1982. Anul trecut, Guvernul a fost puternic criticat când o comunicare oficială a identificat insulele drept «Falklands», denumirea lor britanică.