Votul tinerilor pentru extrema dreaptă în Spania continuă să crească și se reflectă în activitatea asociativă din universitățile publice. Avansează treptat. După cum a declarat recent Iván Espinosa de los Monteros, fostul purtător de cuvânt al Vox: "Am înfipt un steag în Complutense și vom reveni". Acesta fusese invitat de Libertad sin Ira, o asociație cu ideologie foarte conservatoare pe plan social și naționalist spaniol, care a ancorat în cinci din cele șase campusuri publice din Madrid. "Am venit să rămânem și va trebui să fim respectați", explică Eduardo Peláez, noul său președinte. Deși, într-o eventuală rundă de alegeri, partidul care ar câștiga astăzi, conform sondajelor, este cel al dezinteresului politic (33%), 24,3% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani ar opta pentru Vox la alegerile generale, conform barometrului din martie al Institutului 40dB. pentru Джерело новини și Cadena SER. Sunt urmați de PSOE (20,9%) și PP (7,9%).

Se nasc cu putere noi asociații foarte conservatoare care le înlocuiesc pe cele puține care existau și care astăzi abia mai aveau viață, și au devenit leagănul din care ies noile figuri ale PP și Vox. Membrii plătesc o cotizație și sunt deschise donațiilor private. "În universitate am avut întotdeauna studenți foarte politizați, dintr-o parte și din alta. Și cu un anumit grad de radicalizare, atât de stânga, cât și de dreapta. Ei bine, acum sunt mai mulți de dreapta și mai puțini de stânga", argumentează profesorul titular de Drept Constituțional Joaquín Urías. "Asta e una, dar pe de altă parte există un val de idei care sunt profund antidemocratice și care nu se vedeau înainte în universitate", explică cercetătorul de la Universitatea din Sevilla, care a fost amenințat de Sindicatul Spaniol Universitar (SEU), brațul academic al Tineretului Falangist Spaniol.

"Găsim zilnic în clasă elevi care spun că, atunci când un polițist arestează un tip, trebuie bătut, împușcat. Că prezumția de nevinovăție nu valorează nimic, că religia musulmană nu este ca cea creștină și nu ar trebui să fie permisă sau că nu văd o problemă în faptul că într-o țară se interzice homosexualitatea", continuă Urías. "Și aceste idei nu sunt constituționaliste, să spunem, nu sunt oameni de dreapta. Sunt oameni care sunt în afara valorilor democratice. Și sunt foarte mulți. Multor colege li se întâmplă asta în ziua în care trebuie să explice, de exemplu, egalitatea de gen. Se ridică oameni în clasă care spun că sunt minciuni, strigând că sunt niște 'woke'".

Intenția Libertad sin Ira, spune Peláez, președintele organizației, este "să apere libertatea de exprimare, pluralismul în sălile de clasă și promovarea excelenței academice în universitățile publice", motiv pentru care nu manifestă un interes special pentru a trece la cele private, deși printre cei peste 200 de membri ai săi se numără și înscriși de la San Pablo-CEU și Francisco de Vitoria, "la Paquito", de la Legionarii lui Hristos. În cele private, este mai ușor ca aceste asociații să crească, deoarece există condiții ideologice: în Studiul de opinie publică despre studenții universitari din Spania, realizat de Fundația BBVA, studenții din centrele private se poziționează la 5,8 din 10 (unde zero este extrema stângă), în timp ce în cele publice este 4,6. Dacă sunt incluși toți studenții universitari, aceștia se situează la 4,8, în timp ce în 2006 era 4,1. Virajul spre dreapta este evident.

De la stânga, youtuberul Infovlogger, deputatul regional Vox Isabel Pérez Moñino și filosoful Miguel Ángel Quintana la ușa facultății de Politici a Universității Complutense joia aceasta.Europa Press

"Ceea ce a devenit mai conservator este Somosaguas, unde avem cea mai mare prezență", este de părere venezueleanul Marcel Mastroiani, coordonatorul general al Libertad sin Ira, despre campusul Complutense unde s-a născut Podemos în 2014. "În Politici este locul unde oamenii se simt mai oprimați. Am început acolo pentru că erau mulți oameni care se simțeau singuri", explică președintele. Site-ul său se deschide cu o frază foarte categorică: "Universitatea este un loc de dezbatere". În aparentă opoziție cu "cenzura, îndoctrinarea și arătarea cu degetul" de care acuză universitatea actuală, dar în privat recunosc că tensiunea s-a mai domolit, cu excepția unui incident izolat în Politici, atunci când invitatul este foarte cunoscut și confruntarea se reproduce până la saturație pe rețelele sociale.

În Politici, studenții de extremă stânga au fost protagoniștii unor incidente agresive. La a doua vizită a opozantului venezuelean Leopoldo López nu a existat nicio ceartă, dar a existat una pe 13 februarie, când sute de tineri de extremă stânga (unii dintre ei neuniversitari) au boicotat un eveniment cu Espinosa de los Monteros. "Această facultate este ferm angajată în favoarea toleranței ideologice, a demnității persoanelor, a respectului pentru diferențe, a libertății de exprimare și a dialogului respectuos, onest și veridic", a clarificat decanatul de Politici, sătul să fie mereu în centrul controverselor, după anularea evenimentului din cauza problemelor de securitate. Asociația, la rândul său, a amânat pentru aprilie un eveniment (decanatul nu l-a permis săptămâna aceasta) cu un deputat Vox și youtuberul Infovlogger, care are 422.000 de urmăritori. Isaac Parejo, numele său real, este celebru pentru că a cântat pe scene și în buclă alături de Los Meconios "Bine ai venit în rezistență. Ne vom întoarce la 36", cu o aluzie clară la lovitura de stat cu care a început Războiul Civil. Supărat de întârzierea evenimentului, Vox a pus în scenă un spectacol la ușa Politicilor joia aceasta cu cei care vor fi vorbitori, sub măsuri uriașe de securitate.

De asemenea, fosta colegă de partid a lui Espinosa, Macarena Olona, a suferit pe 16 martie o manifestație la intrarea Universității din Granada, foarte controversată din cauza acțiunilor poliției și care s-a încheiat cu două arestări. Fostul politician Vox fusese invitat de ReGeneración Socialista, o asociație foarte minoritară care pledează pentru apărarea "comunității, patriei și socialismului". A ajuns să treacă peste capetele manifestanților.

O barieră umană a încercat să ne împiedice să susținem o conferință la Universitatea din Granada. Chiar dacă a fost nevoie să sărim în aer, conferința a avut loc. Acum sunt pe drum spre spital și mâine voi depune o plângere pentru vătămare corporală. Mulțumiri… pic.twitter.com/ceTTVUDudI— Macarena Olona (@Macarena_Olona) 17 martie 2025

Liderii Libertad Sin Ira nu denunță nici ei îndoctrinarea în sălile de clasă, dar își amintesc cum, atunci când s-au constituit ca asociație, și-au povestit planul profesorilor, până când "în mijlocul holului [Juan Carlos] Monedero a început să ne insulte". Nu au sediu, se întâlnesc oriunde pentru că cred că grupurile de extremă stânga l-ar distruge.

Dacă nu ar fi fost brățara sa cu steagul Spaniei, Peláez, care se consideră "liberal" și este înconjurat de prieteni de stânga, nu ar răspunde deloc la imaginea colectivă a unui alegător clasic de dreapta. Poartă cercei, are o tunsoare la modă... Povestește că tatăl său, din "clasa muncitoare" din Asturias, se "rupe cu munca" pentru ca el să studieze Publicitate la Madrid. De aceea râde când li se spune "copii de bani gata". Mastroanni, care poartă sacou și se autodefinește ca fiind "mai conservator", este indignat: "Când ne numesc fasciști, mă gândesc: bunicii mei au fugit din Italia în Venezuela fugind de fascism. Ce spui?". Acum o lună, ambii se lăudau pe rețelele de socializare că au "reușit să introducă regimul de sancțiuni în noua lege a universităților [din Madrid]". Știrea a fost însoțită de o fotografie cu Peláez și Mastroiani la intrarea în Consiliul de Educație cu directorul general.

Libertad Sin Ira are sinergii cu alte asociații, precum Studenții cu Libertate, prezidată de Pablo Arévalo și cu sediul în Valencia, dar cu prezență în toată Spania. Este formată din 400 de persoane și a apărut printre studenții preuniversitari ca răspuns la legea Celáa. "Am crezut în valori mai liberale în cadrul educației", spune Arévalo, profesor de engleză și astăzi student la Administrarea Afacerilor. Colectivul organizează evenimente în campusuri, precum cele împotriva noii selectivități sau a amnistiei, dar aspiră să influențeze în toate domeniile. A ajuns să vorbească în Senat. Cu dana au centralizat mult ajutor din restul universităților spaniole colectat de aceste asociații de dreapta.

Zâmbete și strigăte de libertate în fața radicalilor de stânga care împiedică exercitarea libertății de exprimare… ne-am pus pariul la facultatea de politici a Complutense! Și ne vom întoarce pic.twitter.com/4ryLwzpN39— Iván Espinosa de los Monteros (@ivanedlm) 14 februarie 2025

Arévalo, din Valencia, spune că există "mult sectarism" în sălile de clasă, dar recunoaște că nu și în comunitatea sa. Se referă la Complutense (unde prietenii săi de la Libertad sin Ira nu o percep) și la Catalonia, unde încă mai există scene violente ale grupurilor separatiste radicale după Procès, precum arderea unui steag spaniol în februarie trecut. "La fel cum Procés nu mai este atât de activ pe străzi sau în universități, acum multe dintre aceste asociații nu mai vorbesc despre separatism, ci despre apărarea limbii și a țărilor catalane ca ceva identitar", explică Andrea Llopart, președinta S’ha Acabat!, apărută în 2018 ca răspuns ultra naționalist spaniol la efervescența independentismului catalan. Au un sediu în centrul Barcelonei, "partidele politice contează pe noi pentru orice", argumentează, iar de curând și în Pompeu Fabra. Au rezistat să fie un sindicat studențesc, "ne-am deschis tuturor tinerilor, celor care nu studiază, celor care lucrează…", dar acum au spațiu și doi reprezentanți în claustrul Pompeu.

Fostul purtător de cuvânt al Vox Iván Espinosa de los Monteros cu Marcel Mastronianni, secretarul Libertad sin Ira, pe 13 februarie la facultatea de Științe Politice a Complutense.

"Am văzut oportunitatea de a intra în universități, așa cum fac și celelalte asociații mai de stânga și mai pro separatiste", susține Llopart. "Acesta este drumul și la următoarele alegeri ne vom prezenta în toate universitățile unde avem reprezentare". Asigură că nu au primit niciodată subvenții pentru că nu se adaptează la ideologia feministă și nu fac evenimente 100% în catalană.

"În ultimul an S’ha Acabat! a crescut mai mult decât în cei trei sau patru ani anteriori, adică suntem într-o expansiune incredibilă în membri [aproape 80], simpatizanți [200 în baza de date] și prezență în universități", susține Llopart. "Tinerii văd că politicile de stânga nu-i ajută până la urmă și se îndreaptă spre dreapta. Acum dreapta este rebelă. Înseamnă să mergi puțin împotriva sistemului, văd că viitorul nu este deloc promițător". Mulți sunt la rândul lor afiliați la organizațiile de tineret ale PP, Vox și înainte de Ciudadanos. "Este o asociație în care ești în contact cu partidele politice și cu instituțiile și îți permite, dacă este o dorință, să faci parte dintr-un partid, dar avem o identitate total independentă", recunoaște președinta. Predecesoarea sa, Júlia Calvet, ocupă un loc în Parlament din partea Vox.

Trecerea la politică nu este exclusivă pentru S´ha Acabat. Fostul președinte al Libertad Sin Ira, Ignacio Dancausa, este președintele Noilor Generații ale PP în Madrid, iar succesorul său, Diego Yalez, este consilier al Fundației Neos a lui Jaime Mayor Oreja, ultra catolică și ultra liberală. În timp ce actualul, Peláez, deși spune că nu vrea să facă pasul spre politică, în februarie i-a înmânat "președintelui" Alberto Núñez Feijoo un dosar cu 50 de măsuri pentru a schimba Spania.

În Țara Bascilor, la 13 ani de la dizolvarea ETA, s-a născut Resistencia Norte, înfrățită cu Libertad Sin Ira și S´ha Acabat, în universitățile din Deusto și Mondragón, ambele private, și cu o prezență mai mică în cea publică, "pentru că înseamnă să intri în gura lupului", susține președintele său, politologul de origine mexicană Karlo Cantú. "Este încă foarte complicat. Avem structura montată și operăm, dar cu mai multă discreție", povestește, "pentru că am primit amenințări de șase, șapte ori". Mențin "o relație foarte bună" cu Neos, fundația lui Mayor Oreja, "dar partidele de dreapta, PP și Vox, ne văd cu un pic de reținere, vor să ne absoarbă".

"Pledăm pentru un patriotism spaniol care să cuprindă centrul dreapta și chestiuni economice un pic mai divergente. Căutăm pacea, conviețuirea, valorile comune de care orice țară se simte mândră: steagul, imnul, Forțele Armate…", enumeră. Cantú spune că acum este imposibil "să porți steagul roșu-galben în Universitatea din Țara Bascilor, ai fi paria universității. Așa cum se făcea înainte cu steagul LGTBi". "Respectă" homosexualitatea, dar "nu că se colectivizează".

Aceste asociații radicale mențin un discurs în limitele Constituției, deși apoi pot fi adăugate idei care o pun direct sub semnul întrebării, precum cele ale lui Cantú cu homosexualii. Mai înclinate spre dreapta sunt situate alte asociații minoritare și cu ideologie fățișă franchistă sau xenofobă. Un exemplu este sindicatul studențesc Juventud Falangista Española, care pe 18 martie l-a amenințat pe profesorul Urías, care a fost avocat al Tribunalului Constituțional. Ușa biroului său a fost vandalizată cu un graffiti care spunea "Valle [de los Caídos] nu se atinge", alături de semnătura sindicatului și mai multe autocolante cu mesaje precum "Dumnezeu cu noi". Atacul a venit în urma unui tweet al profesorului însuși – "Și eu vreau să dinamiteze crucea din Valle de los Caídos" – ca răspuns la un alt tweet al pseudo sindicatului Hazte Oír.

Mulțumesc Tineretului Falangei Spaniole pentru dialogul despre ce să facem cu Valle de los Caídos.

Presupun că, dacă aperi idei atât de depășite, nu ai telefon mobil și apelezi la oameni cu glugă care pictează un birou.

Oricum, mă ratific: crucea ar trebui dinamitată. Salutări. — Joaquín Urías (@jpurias) 19 martie 2025

Potrivit relatării lui Urías, a doua zi după evenimente, în timpul unui consiliu departamental, un student președinte al unei asociații ultra catolice i-a spus: "Cine seamănă vânt, culege furtuni" și "roșiii împușcați au fost bine împușcați".

"Ceea ce mi s-a întâmplat mie este susținut de unii studenți care se definesc ca fiind din grupuri mai mult sau mai puțin constituționaliste radicale", asigură profesorul.

Acest avans al asociațiilor apropiate de PP sau Vox se ciocnește de ideea repetată de mii de ori a președintei madrilene, Isabel Díaz Ayuso, despre îndoctrinarea în învățământul superior. În noiembrie a afirmat că "întreaga stânga are colonizată universitatea publică Complutense" și a revenit la vechile obiceiuri în ianuarie la Politehnica din Madrid: "Trebuie să fie un loc al științei și nu al ideologiei". În timp ce Santiago Abascal, liderul Vox, în februarie 2024 a acuzat universitățile din Salamanca, Bologna și Harvard că au devenit "o mașină de cenzură, constrângere, îndoctrinare și antisemitism".

De asemenea, universitățile sunt o obsesie pentru lăudatul său Donald Trump, care amenință că va retrage 400 de milioane de dolari către Columbia pentru o conduită "antisemită" (pentru susținerea cauzei palestiniene și denunțarea masacrului din Gaza) și le acuză că sunt o "fabrică de comuniști". Urías este categoric: "Elevii aduc în sălile de clasă comportamentele rețelelor de socializare: că știința nu valorează nimic, că autoritatea profesorului este aceeași cu cea a unui student, că datele nu sunt credibile…".