
În câteva cuvinte
PSOE și Sumar negociază pentru a depăși criza legată de impozitarea salariului minim. Se caută o modalitate de a compensa lucrătorii cu venituri mici care ar trebui să plătească IRPF în urma majorării salariului minim. Discuțiile sunt în curs de desfășurare pentru a evita un conflict major în Congres.
PSOE și Sumar caută o soluție la criza declanșată de salariul minim
PSOE și Sumar caută o soluție la criza declanșată în urmă cu mai bine de o lună în coaliție din cauza impozitării salariului minim. Vicepreședinta și ministrul de Finanțe, María Jesús Montero, a confirmat marți că negociază cu partenerul minoritar din Executiv cu privire la modul în care ar putea fi "compensați" lucrătorii care primesc salariul minim interprofesional și care ar trebui să plătească impozit pe venit (IRPF) de la ultima majorare, lucru cu care se opune grupul condus de Yolanda Díaz. Titulara portofoliului Muncii a anunțat luni seară, în timpul unui interviu la TVE, că în aceeași după-amiază a trimis o propunere Ministerului de Finanțe pentru a încerca să rezolve divergența și a evita ca șocul să ajungă în Congres, unde Sumar a înregistrat deja o inițiativă pentru a anula decizia lui Montero, iar Guvernul are termen până vinerea viitoare pentru a o bloca. Surse din vicepreședinția a doua confirmă, de asemenea, că ambele departamente încearcă să găsească o soluție și consideră că este posibil să se ajungă la un acord.
Conflictul dintre cei doi parteneri ai Guvernului a escaladat în februarie, când, în aceeași zi în care a fost aprobată majorarea SMI la 1.184 de euro, Ministerul de Finanțe a anunțat că cei care îl primesc vor plăti pentru prima dată în istorie IRPF. După ce și-a exprimat în mod explicit refuzul într-o conferință de presă în care purtătorul de cuvânt al Executivului, Pilar Alegría, și Díaz însuși s-au arătat foarte incomode, Sumar a prezentat câteva ore mai târziu o Propunere de Lege pentru a corecta o măsură care a fost criticată de aproape întreaga hemisferă. PP și Podemos au înregistrat, de asemenea, inițiative în același sens. Deși Guvernul are puterea de a bloca propunerea, Biroul Congresului poate ridica acel veto și, în acest punct, Sumar și PP ar putea uni voturile pentru a face ca regula să fie procesată. Cu câteva zile înainte de expirarea termenului de prezentare a acestui veto și în ciuda faptului că până acum pozițiile păreau de neclintit, ministerele s-au așezat în sfârșit la discuții.
"În această majorare [ultima a SMI până la 1.184 de euro], doar 20% dintre lucrătorii care primesc salariul minim interprofesional ar trebui să plătească impozit, aceștia sunt cei care nu au sarcini de familie și ceea ce facem este să vedem dacă arbitram vreo propunere care ar putea compensa acești lucrători care, după cum spun, sunt puțini, dar care ar trebui să plătească impozit cu această nouă majorare a SMI", a observat Montero pe holurile Senatului, deși nu a specificat cum ar fi măsura. Surse guvernamentale anticipează că nu ar fi vorba de creșterea pragurilor și de aprobarea modificărilor care afectează întregul grup care primește salariul minim, ci de o măsură chirurgicală îndreptată doar către acea minoritate care, odată cu ultima majorare, este obligată să plătească impozit pe venit, informează Laura Delle Femmine. De exemplu, aprobând o deducere sau ceva similar doar pentru această minoritate de contribuabili.
"Ministerul menține o poziție care este încă în vigoare, și anume că SMI este decuplat de o scutire de IRPF. Sunt două dezbateri diferite. O dezbatere este cea care are legătură cu creșterea SMI, care evident îmbunătățește venitul salarial al acelui grup de lucrători, iar o altă problemă este de la ce nivel trebuie impozitat IRPF, ținând cont de faptul că, dacă vocația Guvernului este ca salariile să continue să crească, atunci evident va trebui să ajustăm și capacitatea economică pe care o au lucrătorii", a susținut Montero cu privire la diferențele pe care le are cu vicepreședinta a doua și ministrul Muncii, Yolanda Díaz.
Aripa socialistă a Guvernului își menține aceeași poziție pe care o apără de la izbucnirea crizei cu Sumar. Sánchez a subliniat deja într-o ședință executivă a PSOE că SMI "nu poate fi echivalat" cu venitul minim vital, având în vedere creșterea pe care a cunoscut-o an de an de când a ajuns la La Moncloa în 2018. O perioadă de timp în care a crescut de la 735 de euro la 1.184 de euro pe lună în prezent. Raționamentul său și cel al lui Montero este că politica fiscală este progresivă și că, dacă se dorește ca lucrătorii să continue să își crească puterea de cumpărare și să existe mai multe majorări ale SMI, logic că acest lucru nu s-ar putea face dacă nu există venituri din partea Statului pentru a susține Statul bunăstării. Teza împărtășită în conducerea PSOE este că nu este vorba de "caritate", ci de a contribui la un "sistem solidar" care este menținut din impozite. Dar gravitatea crizei dintre PSOE și Sumar a cerut un remediu care să mulțumească ambele părți și să le permită să scape cu fața curată după săptămâni de dispute în cadrul coaliției.