Fostul ministru popular Cristóbal Montoro a sosit la sesiunea comisiei de anchetă a Congresului care investighează Operațiunea Catalonia — o schemă parapolițienească creată în timpul guvernului Rajoy pentru a spiona rivalii independențiști— de luni zâmbind și cu o față bună. Dar ceea ce a urmat a fost o sesiune aprinsă, în care au avut loc mai multe ciocniri cu purtătorii de cuvânt ai Junts, ERC și PSOE. S-a produs chiar și o amenințare de abandonare a sălii de către Montoro în fața incriminărilor. «Mă simt vexat, am primit mult mai mult decât acuzații false. Ar fi trebuit să fie mult mai precauți atunci când le-au făcut», a încheiat fostul lider al PP apariția sa de trei ore, în care a negat extorcarea băncii andorrane care a facilitat dovezile fraudei fiscale a fostului președinte Jordi Pujol. «Cum să particip la ceva ce nu există?», a rezumat el printre râsete batjocoritoare.

Ministerul de Interne a lansat în 2014 o operațiune de extorcare a directorilor Băncii Private din Andorra (BPA) pentru a obține dovezi ale averii pe care Pujol o ascundea în acea entitate. Extorcarea, conform dovezilor acumulate în timpul anchetei judiciare a acestui caz, a dat rezultate, iar informațiile obținute de Minister, al cărui comandant era Jorge Fernández Díaz, au fost filtrate către un mijloc de comunicare înaintea chiar de a depune plângere împotriva fostului lider independentist catalan.

BPA a fost intervenită de autoritățile andorrane la un an după scurgerea informațiilor despre contul lui Pujol. Filiala sa din Spania, Banco de Madrid, a fost de asemenea intervenită în 2015 de Banca Spaniei. Un judecător andorran l-a acuzat în urmă cu aproape un an pe fostul președinte Mariano Rajoy; pe foștii miniștri Montoro și Fernández Díaz; pe fostul secretar de stat pentru securitate, Francisco Martínez, și pe fostul director general al Poliției, Ignacio Cosidó, pentru presupuse constrângeri asupra Guvernului Principatului Andorra și pentru un delict de fals în documente pentru a obține date bancare de la entitatea unde Pujol își ținea o parte din bani. Dar justiția spaniolă a respins comisia rogatorie solicitată, considerând acuzațiile insuficient de întemeiate. Plângerea proprietarilor băncii din Andorra semnalează conversații cu polițiști, atașați ai Ministerului de Interne al ambasadei Spaniei în Andorra, unde li se solicită informații rezervate despre unul dintre clienții lor, fostul președinte Pujol, în schimbul opririi presupuselor măsuri disciplinare împotriva băncii.

«Dumneavoastră sunteți un fugar de justiție», a exclamat deputatul Junts Josep Pagès cu referire la cauza deschisă de judecătoarea andorrană și ca răspuns la ocaziile repetate în care Montoro l-a numit pe fostul președinte Carles Puigdemont fugar de justiție, criticând faptul că guvernul lui Pedro Sánchez negociază cu liderul formațiunii independentiste. Fostul ministru de Finanțe a negat categoric constrângerile, deși a făcut o mențiune expresă la conturile Pujol și ale familiei sale la începutul intervenției sale. «În Catalonia nu se pot plăti serviciile publice, dar există politicieni care și le pot plăti pentru că au conturi abundente într-o țară vecină, Andorra, pentru a nu plăti impozite în Spania».

Dar a respins transferul de date. «Dacă poliția ar avea un indiciu, trebuie să activeze Hacienda, iar dacă Hacienda ar avea un indiciu, trebuie să activeze poliția. Dar nu există o procedură ca Hacienda, cunoscând anumite date, să le faciliteze poliției (...) Cum să avem date în Hacienda despre conturi nedeclarate?», s-a apărat fostul ministru al domeniului. «Cum este posibil ca informații pe care doar administrația fiscală le putea avea să se afle în rapoarte apocrife?», i-a răspuns deputatul EH Bildu Jon Iñarritu.

În ceea ce privește călătoriile dovedite în Andorra, împreună cu alți foști oficiali precum Rajoy, și întâlnirile cu membri ai guvernului andorran, fostul ministru de Finanțe a justificat că acestea au avut loc din motive politice. Potrivit versiunii sale, a menținut aceste întâlniri când Executivul țării vecine a schimbat sistemul de impozitare atât al IRPF, cât și al Impozitului pe profit pentru a aborda problema și «a normaliza relația economică». «Ne faceți să pierdem timpul», i-a indicat deputata ERC Pilar Vallugera.

Montoro a compărut luni în comisie după ce au făcut-o deja alți foști lideri ai PP: Rajoy și fostul ministru al Apărării María Dolores de Cospedal. Și, ca și ei, a vrut să dea propria definiție a ceea ce înțelege prin Operațiunea Catalonia. Ca și colegii săi în sesiunile anterioare, fostul responsabil de Finanțe a menționat și legile de deconectare și referendumul ilegal din 1 octombrie. Dar a mers cu un pas mai departe, conform funcției sale. «Eu am cunoscut o Operațiune Catalonia, cea de salvare, cea a Fondului de Lichiditate Autonomă. Și, în [anul] 17, intervenția totală a bugetului Cataloniei», a amintit el înainte de a face aluzie la intervenția Guvernului autonom în baza articolului 155 din Constituție. O mișcare de care a spus că nu se simte «mândru». «Cea mai gravă criză pe care am trăit-o eu este cea din Catalonia», a asigurat el. «Dumneavoastră ați fost arhitectul legal al unei operațiuni ilegale. Nu s-au urmărit infracțiuni, s-au construit vinovați», a sentențiat deputatul PSOE Manuel Arriba. Mesa Comisiei a convenit asupra stabilirii a două noi apariții: cea a fostei vicepreședinte Soraya Saénz și fostul președinte Artur Mas, pe 5 mai.