Conversațiile despre un armistițiu în Ucraina

Conversațiile despre un armistițiu în Ucraina se află într-un impas din cauza refuzului Moscovei de a opri luptele dincolo de un simplu gest efectist și lipsit de importanță. Liderul rus, Vladimir Putin, a anunțat luni o încetare unilaterală și simbolică a ostilităților de trei zile cu ocazia Zilei Victoriei, iar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a propus în schimb o încetare a focului extinsă, de 30 de zile și fără condiții. Deși asigură că «luptă pentru pace», Kremlinul a refuzat oferta Kievului. «Dacă vorbim despre o încetare a ostilităților pe un termen atât de lung, nuanțele pe care le-a menționat deja președintele Putin sunt importante», a răspuns purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. Printre alte «nuanțe», Moscova cere ca Ucraina să nu se reînarmeze în timp ce propriile forțe fac acest lucru. «Vedem, încă o dată, o altă tentativă de manipulare: dintr-un motiv oarecare, ar trebui să așteptăm cu toții până pe 8 mai pentru o încetare a focului, doar pentru a-i oferi lui Putin tăcere în timpul paradei sale», s-a lamentat luni Zelenski, iar Kremlinul i-a răspuns președintelui ucrainean. «Manipularea constă în a nu da un răspuns direct la inițiativa președintelui Putin», a răspuns Peskov marți, după ce s-a bazat pe «nuanțele» pe care le impune liderul rus pentru a opri războiul.

Administrația Trump a propus în martie o încetare a focului de 30 de zile, cu care a fost de acord Zelenski. Cu toate acestea, Putin a enumerat mai multe scuze pentru a-și arăta refuzul față de o încetare a focului. «Cel mai important lucru este să punem capăt cauzelor profunde ale acestei crize», a subliniat mai întâi autocratul rus. Mai exact, el se referea la intenția sa de a răsturna guvernul ucrainean pentru a impune un altul loial Moscovei. Marți, vicepreședintele Consiliului său de Securitate, Dmitri Medvedev, a pledat într-un act public pentru crearea unui «tribunal de la Nürnberg 2.0» pentru a judeca ucrainenii, «a distruge regimul nazist de la Kiev» și a decide soarta țării după aceea.

Putin și-a exprimat ulterior îndoielile cu privire la o încetare a focului, care include reînarmarea Kievului, dar nu și a Rusiei: «Va continua Ucraina cu mobilizarea sa forțată? [Va servi încetarea focului] Pentru ca mai multe arme să-i fie trimise? [...] Forțele armate ruse avansează practic peste tot, nu este clar cum s-ar rezolva situația de pe front în cazul unei încetări a focului [...] Cine va determina pe un front de 2.000 de kilometri cine a încălcat ce?», a ridicat el întrebarea.

Kremlinul nu vrea să confirme președintelui american, Donald Trump, suspiciunile sale că intențiile de pace rusești trec doar prin capitularea Ucrainei și, prin urmare, a propus ambele încetări a focului simbolice pentru Ziua Victoriei și Paștele ortodox. «[Bombardamentele asupra orașelor ucrainene] mă fac să cred că poate nu vrea să oprească războiul și m-a înșelat», a denunțat republicanul în acest weekend pe rețeaua sa de socializare Truth.

Macron cere dublarea presiunii asupra Moscovei

«Aici este clar cine luptă cu adevărat pentru pace și cine este un apologet al războiului», a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, după ce a acuzat Kievul și capitalele europene că nu au răspuns propunerii sale de încetare a focului din 8-10 mai.

La inițiativa președinției franceze, Consiliul de Securitate al ONU abordează marți, încă o dată, războiul din Ucraina, ale cărui autorități speră că va servi la creșterea nivelului de presiune asupra Moscovei. «În urmă cu 49 de zile am fost de acord cu propunerea americană privind o încetare totală a focului, dar nu și Rusia», a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andri Sibiha, într-un comunicat, ceea ce, potrivit acestuia, «arată clar cine este interesat de pace și cine vrea să continue războiul». Șeful diplomației de la Kiev speră că țările membre ale Consiliului de Securitate vor profita de ocazie pentru a «condamna clar escaladarea terorii Rusiei împotriva civililor și pentru a adopta o poziție de principiu cu privire la necesitatea de a crește presiunea asupra Moscovei».

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut partenerilor săi să dubleze presiunea asupra Moscovei. «Următoarele 15 zile vor fi esențiale pentru a încerca să punem în aplicare încetarea focului și să accentuăm această presiune», a declarat Macron. Pentru Kremlin, această inițiativă demonstrează că «capitalele europene preferă să se orienteze spre continuarea războiului», după cum a declarat Peskov, în același timp în care vicepreședintele Consiliului de Securitate rus a cerut «impunerea păcii prin frică» în Europa.

Sub acest du-te-vino de declarații și amenințări între Moscova și Kiev, negocierile directe între ambii concurenți pe care Trump dorește să le promoveze nu sunt așteptate pe termen scurt. Nici măcar nu sunt capabili să accepte condiții reciproce pentru a decreta – și a respecta – o încetare a focului. Acest al doilea anunț al Kremlinului, după cel pe care l-a declarat de Paște – și pe care ambele părți s-au acuzat că l-au încălcat cu mii de încălcări pe front – nu a fost acceptat de guvernul ucrainean, cu care este de așteptat să se nască mort, deoarece Moscova a promis să răspundă la posibile atacuri ale inamicului său.