«Niciodată nu a fost mai important să rămânem uniți pentru țara noastră», a declarat luni Jens-Frederik Nielsen la scurt timp după ce a fost investit ca prim-ministru al Groenlandei. Liderul independentismului moderat, reprezentat de partidul Demokraatit, a reușit să formeze un guvern cu patru dintre cele cinci grupuri parlamentare — cumulând 23 din cele 31 de locuri — într-un moment crucial pentru viitorul teritoriului, din cauza amenințărilor Statelor Unite de a prelua controlul asupra insulei arctice.

Unul dintre principalele obiective ale executivului nou format constă în stabilirea unor negocieri cu Danemarca pentru a revizui statutul său de autonomie. Se dorește «crearea unui cadru reînnoit și modern pentru colaborarea viitoare», conform acordului de guvernare. Punctul de plecare este o colaborare «între părți egale» și stabilirea investițiilor necesare pentru a crea «dezvoltare» în teritoriu autonom.

Executivul este compus din Demokraatit, care a câștigat alegerile din 11 martie cu 30% din voturi, precum și socialiștii de la IA, partidul social-democrat Siumut, și ultraliberalul Atassut, care apără scăderea impozitelor, limitarea sectorului public și crearea de condiții favorabile pentru întreprinderile private, fără a abandona preocuparea socială.

În ciuda tonului său moderat, noul șef de guvern al Groenlandei a fost unul dintre politicienii care l-au atacat cel mai dur pe președintele american Donald Trump pentru comentariile sale despre această insulă arctică, pe care le consideră o «lipsă de respect».

«Suntem ființe umane, nu suntem o proprietate care poate fi cumpărată. Se poate vorbi întotdeauna despre colaborare, dar a vorbi despre anexare este inacceptabil», a declarat el acum câteva zile, reiterând că, deși Groenlanda vrea să fie independentă într-o zi, nu vrea să facă parte din Statele Unite. În acest sens, Nielsen a afirmat acum câteva zile că Groenlanda și-ar consolida legăturile cu Danemarca, numind-o «partenerul cel mai apropiat al Groenlandei», până când insula arctică ar putea deveni o națiune suverană.

La rândul său, Washington nu încetează presiunile asupra Groenlandei. La câteva ore după ce prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a avertizat vineri trecută de pe insula arctică Statele Unite că nu pot anexa teritoriul altei țări, secretarul de stat, Marco Rubio, a răspuns asigurând că sunt chiar groenlandezii cei care nu doresc să facă parte din Danemarca, o țară membră a Uniunii Europene și aliat al Statelor Unite în NATO.

«Groenlandezii au spus clar că vor să fie independenți. Danemarca ar trebui să se concentreze pe faptul că Groenlanda nu vrea să facă parte din Danemarca», a susținut Rubio la sfârșitul a două zile de întâlniri la sediul Alianței Atlantice.

Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a evitat să se pronunțe vineri asupra disputei dintre două țări membre ale organizației pe care o conduce. Potrivit olandezului, discuția trebuie realizată «scoțând din focus» Groenlanda pentru a se concentra, mai larg, asupra amenințărilor care planează asupra Arcticii. O regiune, a reamintit el, «care nu este doar Danemarca (…), sunt și Islanda, Canada, Statele Unite, Norvegia, Finlanda, Suedia, sunt șapte aliați prezenți în Arctic», unde se știe «că chinezii deschid rute maritime, că rușii se reînarmează».

Nici Nielsen, nici Demokraatit, un partid cu doar două decenii de istorie, nu au jucat până acum un rol central în Groenlanda, ceea ce a făcut să apară îndoieli cu privire la capacitatea unui lider pe care cunoscătorii politicii groenlandeze îl definesc drept «abil în jocul politic, un partener de încredere și pragmatic», potrivit ziarului danez Politiken.