În câteva cuvinte
Un studiu recent arată că majoritatea familiilor din Spania preferă un sistem de concedii parentale mai flexibil, care să se adapteze nevoilor individuale ale fiecărei familii, în loc de actualul sistem egal și netransmisibil. Mulți părinți consideră că ar fi benefic un sistem mixt, cu o parte a concediului rezervată fiecărui părinte și restul transferabil.
Susţinătorii consideră că sunt o piatră de hotar în egalitatea de şanse, iar oponenţii, o impunere care nu se adaptează realităţii tuturor familiilor. Concediile egale şi netransmisibile, care echivalează concediile de maternitate şi paternitate la 16 săptămâni, continuă să genereze o dezbatere intensă. Totuşi, de când au intrat în vigoare în Spania la 1 ianuarie 2021 – aprobate prin Decretul Regal Lege 6/2019 – până acum, nimeni nu a întrebat familiile despre preferinţele lor în legătură cu această măsură. Un grup de cercetare de la Universitatea Autonomă din Barcelona a făcut acest lucru, iar după doi ani de muncă a publicat studiul „Egale şi netransmisibile? Preferinţe pentru sistemul de concedii de naştere”, cu date despre preferinţele colectivului afectat de această măsură: familiile.
Rezultatele arată că doar 10,4% dintre persoanele chestionate preferă sistemul actual de concedii egale şi netransmisibile, în timp ce 89,6% consideră că este necesar un sistem diferit, care să se adapteze mai bine realităţii tuturor familiilor. Netransmisibilitatea este, prin urmare, opţiunea cea mai puţin dorită. „Avem tendinţa de a ne uita la alte modele de concedii, dar important este ca sistemul de concedii să se adapteze realităţii fiecărei ţări”, explică Danislava Marinova, profesor la Universitatea Autonomă din Barcelona şi cercetător principal al proiectului Fairleave, pentru care este important să se ţină cont nu numai de piaţa muncii şi contextul social, ci şi de preferinţele mamelor şi taţilor recenţi.
Mai multe informaţii: Pedro del Castillo, jurnalist: „A spune că un tată implicat este modern este ca şi cum ai spune că un medic este inovator pentru că ascultă pacienţii”
Autorii studiului au observat o mare diferenţă de gen în răspunsuri: mamele preferă de obicei concedii mai lungi pentru ele, spre deosebire de taţi, care preferă concedii de durată egală, dar, ca şi ele, optează şi pentru un sistem mixt – cu câteva săptămâni rezervate fiecărui părinte şi restul de săptămâni transferabile după cum convine. „Aceste rezultate pun sub semnul întrebării dacă o politică presupus feministă răspunde cu adevărat nevoilor şi preferinţelor majorităţii mamelor”, subliniază ei.
Vulnerabilitatea este, de asemenea, un factor cheie: s-a constatat că familiile cu situaţii economice mai precare, nivel de educaţie mai scăzut şi mai multe dificultăţi, preferă transferabilitatea deoarece le oferă o anumită flexibilitate. Julia Cañero Ruiz, doctor în Antropologie şi coautor al studiului, reaminteşte că măsura actuală este concepută pentru familii cu un anumit statut şi că lasă în afară pe cele care au nevoie de politici publice care să se adapteze circumstanţelor lor. Pentru cercetare, au fost intervievate 3.700 de persoane, dar cel mai notabil este că aproximativ 500 provin din venituri mici şi nu au studii universitare, lucru care pentru Marinova este fundamental pentru a avea un eşantion reprezentativ al tuturor realităţilor, şi nu doar al celor mai privilegiate.
Implementarea concediilor egale şi netransmisibile a fost promovată de Platforma pentru Concedii Egale şi Netransmisibile de Naştere, Primire şi Adopţie (PPiiNAA). Ca răspuns la această cerere, în 2018 a apărut asociaţia PETRA Maternidades Feministas, care a denunţat faptul că concediul mamei a fost îngheţat din 1989 la 16 săptămâni, în ciuda cererilor succesive de extindere. Aprobarea acestor concedii în 2021 a fost realizată pe cale de urgenţă, fără opoziţie politică sau o dezbatere socială şi mediatică, aşa cum a avut loc în alte ţări europene în faţa unor măsuri similare. Studiul nu analizează motivele acestei decizii, dar expune consecinţele acesteia. „Neavând o dezbatere prealabilă, mamele şi taţii nu aveau o idee clară despre ceea ce implicau diferitele opţiuni de transferabilitate, netransmisibilitate şi egalitate a concediilor”, explică Marinova.
Una dintre contradicţiile din sondaje este că există taţi şi mame care preferă concedii egale, dar în acelaşi timp un concediu specific pentru mamele care aşteaptă şi care protejează sarcina şi prima perioadă de după naştere, ceea ce ar face ca concediile, în realitate, să nu fie egale.
juanma hache (Getty Images)
Concediile prenatale şi postnatale
Deşi concediile egale şi netransmisibile urmăresc să realizeze egalitatea de şanse pe piaţa muncii pentru mame şi taţi, pentru Cañero şi Marinova aceste politici care caută neutralitatea pot provoca şi inegalitate. „Concediile actuale nu ţin cont de diferenţele dintre maternitatea biologică şi paternitate, nici de situaţia socio-profesională a femeilor faţă de bărbaţi”, subliniază Cañero. De aceea, un alt aspect pe care l-a luat în considerare cercetarea este opinia familiilor cu privire la necesitatea creării de noi concedii care să protejeze sănătatea materno-infantilă: concediile prenatale şi postnatale.
Asociaţia PETRA Maternidades Feministas solicită un concediu prenatal începând cu săptămâna 36 de sarcină; şi un concediu puerperal, cu o durată minimă de opt săptămâni, după naştere, care să fie independent de actualul concediu de naştere. „Atât mamele, cât şi taţii sunt clari că trebuie să existe aceste concedii pentru mamă: 97% dintre persoanele chestionate declară că ar fi în favoarea”, spune Marinova.
Una dintre contradicţiile pe care le-au găsit în sondaje este că există taţi şi mame care preferă concedii egale – chiar şi persoanele care preferau netransmisibile – dar în acelaşi timp doresc un concediu specific pentru mamele care aşteaptă şi care protejează sarcina şi prima perioadă de după naştere, ceea ce ar face ca concediile, în realitate, să nu fie egale. „Uneori credem că egalitatea este un concept care tinde să fie acceptat, pentru că cine ar fi împotriva egalităţii?”, întreabă Cañero, şi adaugă că nu s-a ţinut cont de ceea ce înseamnă egalitatea când se vorbeşte despre concedii şi dacă se ignoră nevoile specifice ale mamelor şi ale copilăriei.
Deocamdată, Guvernul a propus o reformă pentru a extinde progresiv concediile de maternitate şi paternitate la 20 de săptămâni pentru fiecare părinte. Se preconizează că extinderea va începe în 2025, crescând mai întâi concediile la 18 săptămâni şi atingând 20 de săptămâni în 2026. Cu toate acestea, implementarea sa definitivă va depinde de aprobarea bugetelor şi de negocierile în curs, astfel încât datele exacte de intrare în vigoare sunt încă în aer.
Marinova spune că obiectivul acestei cercetări este ca să existe mai multe informaţii despre preferinţele reale ale familiilor şi ca acestea să poată avea un impact asupra viitoarelor reforme ale sistemului de concedii din Spania. „Mamele şi taţii sunt colectivul cel mai afectat de aceste măsuri, iar politicile publice nu pot continua să ignore nevoile lor şi diversitatea contextelor”, reaminteşte ea.
