A patra rundă de discuții între Iran și Statele Unite despre programul nuclear iranian amânată

A patra rundă de discuții între Iran și Statele Unite despre programul nuclear iranian, care trebuia să aibă loc la Roma sâmbătă, a fost amânată sine die după ce, miercuri, Washingtonul a anunțat sancțiuni suplimentare împotriva companiilor legate de exporturile de petrol iranian. Administrația Donald Trump a justificat aceste noi măsuri punitive — care se adaugă unei serii dure de restricții care sufocă de ani de zile economia iraniană — invocând sprijinul Teheranului pentru miliția Houthi din Yemen. Vineri, Iranul a anunțat, de asemenea, anularea unei întâlniri cu reprezentanții a trei puteri europene, Franța, Regatul Unit și Germania, prevăzută, de asemenea, în capitala italiană.

Amânarea sine die a negocierilor umbrește optimismul precaut care a prezidat cele trei runde de negocieri purtate până acum între Washington și Teheran pentru a încerca să se ajungă la un nou acord privind programul nuclear iranian. Pe 12 aprilie a început acest dialog cu o reuniune în Oman, țara mediatoare. Această întâlnire a fost prima recunoscută public între Statele Unite și Iran de când administrația Donald Trump a abandonat, acum șapte ani, în primul mandat al republicanului, un pact crucial privind programul nuclear, încheiat în 2015. Planul de Acțiune Cuprinzător Comun (JCPOA în acronimul său în engleză) — între Iran, Statele Unite, trei puteri europene (Franța, Regatul Unit și Germania), plus Rusia și China —, obliga Teheranul să își limiteze programul de îmbogățire a uraniului și să îl supună unei supravegheri internaționale stricte pentru a garanta că nu fabrică arme atomice. În schimb, Teheranul a obținut o ușurare progresivă a sancțiunilor internaționale până când, în 2018, Trump l-a abandonat unilateral și a restabilit măsurile punitive ale SUA împotriva economiei iraniene.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a confirmat joi seara pe rețeaua socială X că a patra rundă de dialog nuclear cu Washingtonul a fost amânată. «Împreună cu interlocutorii omaniți și americani, am decis să amânăm a patra rundă de discuții din motive logistice și tehnice», a subliniat șeful diplomației de la Teheran, care conduce delegația politică a țării sale la negocierile care au avut loc la Muscat, capitala Omanului, și la Roma, deși întotdeauna sub mediere omanită. Araghchi a subliniat apoi că «din partea Iranului, nu există schimbări» în «hotărârea sa de a ajunge la o soluție negociată». Ministrul a subliniat apoi că țara sa este «mai hotărâtă ca niciodată să ajungă la un acord corect și echilibrat: să garanteze sfârșitul sancțiunilor și să creeze încredere că programul nuclear al Iranului va rămâne întotdeauna pașnic», asigurându-se în același timp că «drepturile iraniene sunt pe deplin respectate».

De asemenea, șeful diplomației omanite, Badr al Busaidi, a atribuit joi amânarea discuțiilor «motivelor logistice». După a treia rundă de contacte de sâmbătă, 26 aprilie, sultanatul a publicat un comunicat în care a anunțat o nouă întâlnire între Iran și Statele Unite sâmbătă, 3 mai. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a asigurat mai târziu că Washingtonul nu și-a confirmat participarea la o a patra reuniune și a trimis-o la un «viitor apropiat» imprecis.

Un oficial iranian a precizat joi sub anonimat, aceleiași agenții de știri, că noua dată pentru a patra rundă de negocieri va fi stabilită «în funcție de abordarea Statelor Unite». Apoi a făcut aluzie în mod explicit la faptul că «sancțiunile SUA împotriva Iranului în timpul discuțiilor nucleare nu ajută părțile să rezolve disputa nucleară prin diplomație». Miercuri, Washingtonul a impus sancțiuni mai multor entități pe care le-a acuzat că participă la comerțul ilicit cu petrol și produse petrochimice iraniene. Chiar și vineri, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite a publicat pe site-ul său o serie de «măsuri împotriva unei rețele de facilitatori financiari și agenți de aprovizionare [ai] huthi care lucrează în coordonare cu Sa’id al-Jamal, un înalt oficial financiar houthi susținut de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran». Washingtonul a bombardat intens acea miliție yemenită aliată a Iranului care, după ruperea unilaterală a încetării focului în Gaza de către Israel, a atacat din nou navele comerciale în Marea Roșie. După anunțul noilor sancțiuni, Iranul a acuzat Statele Unite de «comportament contradictoriu și declarații provocatoare».

Presiuni din partea Israelului

Iranul a abordat negocierile nucleare de care depinde ușurarea sancțiunilor care sufocă economia sa — cifra oficială a inflației, care este considerată subevaluată, este de aproximativ 35% anual — cu o linie roșie: cea a dezmembrării programului său de îmbogățire a uraniului. Delegația iraniană se așază, de asemenea, la masa dialogului în mijlocul amenințărilor, reiterate de Trump, că, dacă nu se ajunge la un acord, Statele Unite vor bombarda Iranul sau vor sprijini Israelul să o facă.

Fără a fi fost exclusă, această cerință maximalistă, exprimată de înalți funcționari ai administrației Trump, părea să fi fost lăsată deoparte pe măsură ce au avut loc primele trei reuniuni. A treia, sâmbătă, 26 aprilie, care fusese, de asemenea, amânată de miercurea precedentă, a avut loc, de asemenea, în paralel cu prima întâlnire între delegațiile tehnice ale ambelor țări. În aceeași zi, Iranul a suferit o explozie în portul sudic Shahid Rajai, în orașul Bandar Abás, care a ucis cel puțin 40 de persoane și a rănit aproximativ 1.200.

Ceea ce este cunoscut sub numele de «scenariul libian»; adică dezmembrarea completă a programului nuclear — așa cum s-a întâmplat din 2003 în Libia colonelului Muammar Gaddafi — este scenariul preferat de Israel, care și-a arătat nemulțumirea față de negocierile nucleare dintre Statele Unite și dușmanul său regional. Pe 27 aprilie, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a făcut aluzie la scenariul libian și a insistat că acordul ar trebui să asigure «dezmembrarea» programului nuclear iranian și a capacității sale de a îmbogăți uraniu. Ministrul iranian de Externe a replicat la această afirmație, menționând că aceste cuvinte «erau în afara realității».

Administrația Trump a susținut uneori această cerință israeliană, în timp ce alteori, înalții săi funcționari și chiar președintele au afirmat că ar fi suficient ca Teheranul să garanteze că nu va fabrica arme atomice. Joi, secretarul de stat, Marco Rubio, a asigurat că Iranul nu ar trebui să îmbogățească uraniu și că ar trebui să se limiteze la cumpărarea acelui mineral îmbogățit care le alimentează de la alte țări dacă dorește să aibă centrale nucleare civile.