În câteva cuvinte
Val de arestări în Turcia, vizând jurnaliști, politicieni și activiști, în contextul protestelor masive generate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu. Acțiunile autorităților au impact și asupra economiei, cu scăderi ale bursei și deprecieri ale lirei turcești. Libertatea presei este, de asemenea, amenințată.
Zeci de jurnaliști, membri și lideri politici ai partidelor de stânga și avocați, arestați în Turcia
Zeci de jurnaliști, membri și lideri politici ai partidelor de stânga și avocați au fost arestați de poliția turcă în raiduri efectuate la domiciliile lor începând de luni dimineața, pentru participarea la protestele împotriva arestării și punerii sub acuzare a primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu. Aceste proteste au fost interzise în principalele orașe de către delegațiile guvernamentale, dar opoziția a continuat să mențină apelurile la manifestații. Sute de mii de oameni au participat, acestea devenind cel mai mare val de mobilizări antiguvernamentale din ultimul deceniu în Turcia.
Într-un mesaj pe rețeaua socială X, ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a explicat că, de miercurea trecută până duminică, au fost arestați 1.133 de „suspecți în legătură cu activități ilicite”. El a susținut că au fost identificați indivizi „afiliați la 12 organizații teroriste diferite”, fără a specifica despre ce grupuri este vorba. Ministrul a argumentat că unele persoane „abuzează de dreptul la întrunire și manifestație, încercând să perturbe ordinea publică, instigând la evenimente stradale și atacând poliția”. 123 de agenți au fost răniți în timpul protestelor (există și numeroși manifestanți răniți). „Vă avertizăm clar: nimeni să nu încerce să folosească tineretul și poporul nostru ca scut pentru propriile ambiții politice”, a avertizat Yerlikaya.
Procuratura din Istanbul a anunțat că a emis mandate de arestare pentru 99 de persoane sub acuzația de încălcare a „Legii privind manifestațiile și actele publice”, dintre care 71 au fost deja arestați. Aceste cifre se referă doar la Istanbul, dar au avut loc raiduri și arestări și în alte provincii, precum Izmir, Eskisehir și Adana, conform denunțurilor diverselor organizații. La aceste cifre se adaugă cel puțin 58 de persoane arestate în ultimele zile pentru publicarea pe rețelele sociale a unor conținuturi considerate „provocatoare” de către autorități, majoritatea fiind eliberate sub supraveghere judiciară. O mare parte dintre cei reținuți în raidurile din ultimele zile nu au fost încă puși la dispoziția justiției, potrivit avocaților lor.
Printre cei arestați se numără aproximativ douăzeci de lideri locali și naționali ai unor formațiuni de stânga, cum ar fi Partidul Comunist din Turcia (TKP), Partidul Stângii (Sol) și Partidul Libertății Sociale (TÖP). Aceste partide joacă un rol important în mobilizări, deși acestea sunt convocate de Partidul Republican al Poporului (CHP), formațiunea de centru-stânga căreia îi aparține Imamoglu și care este cea mai mare din opoziție. De asemenea, au fost arestați mai mulți avocați și sindicaliști. „Echipele de poliție au efectuat un raid la sediul nostru în această dimineață și au spus că îl caută pe președintele Sindicatului Energiei”, a denunțat Confederația Sindicatelor Muncitorești Revoluționare (DISK), una dintre cele trei mari centrale sindicale din Turcia.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat sâmbătă CHP că a devenit „jucăria” unor „organizații de stânga, marginale și vandali” pentru că și-a abandonat poziția tradițională alergică la mobilizări și a optat pentru prezența în străzi și piețe. Discursul lui Erdogan este similar celui folosit împotriva manifestanților de la Gezi, revolta care, în 2013, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat în cele peste două decenii de putere.
Într-un mesaj din închisoarea Silivri, Imamoglu, care a început luni să primească vizite, a definit mobilizările din aceste zile ca o „revoluție democratică” și faptul că duminică 15 milioane de persoane au votat pentru el în alegerile primare deschise, simbolice, organizate de partidul său. „Speranța este foarte mare. A făcut ca o mână de oameni răi să se simtă mizerabil. Frica lor crește. Le va fi frică, lăsați-i să se teamă. Noi reprezentăm valorile nobile ale Republicii Turcia și ale democrației”, a afirmat el, îndemnând tinerii manifestanți să se țină „departe de conflict” și să se „comporte bine cu forțele de securitate”.
Fotografi arestați și canale TV amenințate
Dintre cei zece jurnaliști arestați, majoritatea sunt fotografi care, în noaptea de duminică, își făceau meseria la manifestația din fața clădirii Primăriei din Istanbul. Printre ei se numără fotoreporterul Yasin Akgül, de la agenția France Presse; câștigătorul a două premii World Press Photo, Bülen Kiliç, și un fotograf de la agenția de stat Anadolu. Organizația Reporteri Fără Frontiere a cerut Ministerului turc de Interne să „înceteze aceste încălcări” ale drepturilor jurnaliștilor, deoarece, în plus, mai mulți reporteri au fost atacați de poliție cu gaze lacrimogene și bastoane de la începutul protestelor.
În plus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, președintele Consiliului Superior al Audiovizualului, Ebubekir Sahin, a publicat pe rețelele sociale mai multe mesaje amenințând televiziunile cu retragerea licenței dacă promovează protestele. Potrivit lui Ilhan Tasçi, membru al consiliului numit de opoziția de centru-stânga, Sahin a sunat personal la mai multe canale media de opoziție pentru a le cere să înceteze să mai transmită protestele în direct, care în acel moment începeau să fie reprimate de poliție. Majoritatea canalelor media au întrerupt atunci emisia. Tasçi a definit amenințările lui Sahin drept „neconstituționale” și un mod de a „suspenda libertatea presei” în Turcia.
La rândul său, liderul CHP, Özgür Özel, a cerut susținătorilor săi să boicoteze companiile grupurilor media apropiate guvernului pentru că au ignorat amploarea protestelor și nu au transmis imagini în direct. Özel a comparat poziția canalelor media pro-guvernamentale cu cea adoptată la începutul protestelor de la Gezi și a avertizat că „nu va uita” ceea ce fac.
Arestarea lui Imamoglu, unul dintre principalii rivali ai lui Erdogan și care duminică a fost proclamat candidat la următoarele alegeri prezidențiale în cadrul unor alegeri primare simbolice organizate de CHP, are un efect puternic asupra economiei turce. Săptămâna trecută, indicele BIST-100 al Bursei din Istanbul a scăzut cu 16%, iar lira a pierdut 3% din valoare (a înregistrat scăderi de până la 10%, dar banca centrală a intervenit cu achiziții puternice, care au dus la arderea unei părți din rezervele sale valutare).
Duminică după-amiază, banca centrală s-a întâlnit cu directorii principalelor bănci din țară și, ulterior, potrivit unei surse din sector, angajații băncilor au fost chemați să lucreze până târziu în noapte pentru a se pregăti pentru o posibilă prăbușire a piețelor la deschiderea de luni. Consiliul Piețelor de Capital din Turcia a emis o directivă care interzice, timp de o lună, așa-numitele „poziții scurte”, care încearcă să profite de scăderea cotației valorilor. Astfel, BIST-100 a deschis luni cu câștiguri moderate, deși începând cu prânzul s-au transformat în pierderi ușoare.
