Bundestagul se va pronunța marți asupra ambițioasei reforme constituționale propuse de viitorul cancelar, Friedrich Merz, ce vizează cheltuieli de sute de miliarde de euro pentru apărare, infrastructură și mediu.

Dacă propunerea întrunește majoritatea de două treimi necesară, Germania va renunța la dogma deficitului zero și va accelera înarmarea în fața amenințării Rusiei și a unei posibile retrageri a Statelor Unite din Europa. Creștin-democratul Merz, victorios în alegerile din 23 februarie, își va putea începe mandatul cu un arsenal financiar pe care prima economie a Europei nu l-a mai avut de ani de zile. Reforma va fi supusă votului final vineri în Bundesrat, camera regională.

"Războiul lui Putin nu este îndreptat doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva Europei, împotriva securității și libertății noastre", a avertizat Merz în dezbaterea premergătoare votului. "Ne vom apăra împotriva acestor atacuri în următorii ani și decenii cu tot ce avem la dispoziție". Viitorul cancelar a argumentat că măsurile excepționale pe care le propune răspund noului context internațional. El a acuzat extrema dreaptă de cooperare cu Rusia în această situație și a avertizat că atât aliații, cât și inamicii urmăresc cu atenție decizia Bundestagului, miza fiind mult mai mare decât acest vot. Reforma constituțională și planul de reînarmare și investiții "trebuie să fie primul pas către o apărare europeană comună" și ar trebui să includă și Regatul Unit, a adăugat el.

Parlamentul în Exercițiu

Merz a dorit ca planul său de îndatorare să fie adoptat de actualul Bundestag, nu de cel ales recent. Astfel, putea obține majoritatea de două treimi necesară pentru reforma constituțională. În noul Parlament, care își va începe activitatea săptămâna viitoare, extrema dreaptă AfD și post-comuniștii de la Die Linke dețin o minoritate de blocaj de peste o treime, ceea ce ar fi dus la eșecul inițiativei. Curtea Constituțională a respins contestațiile depuse de aceste partide, care considerau votul nedemocratic, deoarece nu reflecta voința populară exprimată la urne. Conform Legii Fundamentale, Bundestagul este operațional până în ultimul moment, chiar dacă au avut loc noi alegeri.

Se așteaptă ca majoritatea necesară pentru adoptarea reformei să fie strânsă. CDU și CSU (partidul bavarez al lui Merz) și social-democrații SPD, angajați în negocieri pentru formarea unei coaliții guvernamentale, nu atingeau singuri pragul de două treimi din totalul locurilor, necesar pentru reforma Constituției. Aveau nevoie de sprijinul Verzilor. Printre alte concesii pentru a vota în favoarea planului, Verzii au obținut un fond pentru tranziția ecologică de 100 de miliarde de euro. Cu toate acestea, există temeri privind posibile dezertări, în special din rândul creștin-democraților lui Merz, nemulțumiți că șeful lor a încălcat promisiunile de a evita îndatorarea. Merz are nevoie de 489 de voturi, iar cele trei partide au împreună cu 31 mai multe. Marja este strânsă. Tabloidul Bild Zeitung a numit votul "cel mai scump din toate timpurile" datorită îndatorării masive pe care o va implica.

Peste un trilion de euro

Planul include un fond special de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură în următorii 12 ani, din care 100 de miliarde de euro sunt alocați pentru mediu. În plus, cheltuielile militare care depășesc 1% din PIB vor fi excluse din normele constituționale privind frâna datoriei, care până acum limitau drastic marja de manevră a guvernelor germane pentru modernizarea Forțelor Armate și pentru a răspunde noilor amenințări. În cele din urmă, planul prevede autorizarea landurilor (statelor federate) să se elibereze de obligația constituțională de a-și echilibra bugetele și să se îndatoreze până la 0,35% din PIB. Unele estimări ridică valoarea totală a pachetului la peste un trilion de euro.

Liderul SPD, Lars Klingbeil, a apărat în timpul dezbaterii acordul cu CDU/CSU și Verzii, considerându-l un exemplu al capacității partidelor de "centru democratic" de a oferi soluții la problemele actuale. El a comparat "cultura politică" germană cu blocajul și diviziunile din alte țări, pe care nu le-a numit. Purtătoarea de cuvânt a Verzilor, Britta Hasselmann, i-a reproșat lui Merz că, înainte de alegeri, a răspuns în repetate rânduri cu un "nu categoric" propunerilor partidului său de a adopta un plan similar celui pe care acum, în grabă, viitorul cancelar a dorit să-l impună. "Condițiile erau aceleași la 1 ianuarie sau în octombrie", a subliniat ea.

"Ce teatru!", a exclamat copreședintele AfD, Tino Chrupalla, referindu-se la schimbarea de poziție a lui Merz după alegeri. "Alegătorii se simt înșelați, și pe bună dreptate". Christian Dürr, din partea Partidului Liberal FDP, a apărat frâna constituțională a datoriei ca pe o "asigurare pentru generațiile viitoare". "Coaliția datoriilor", a adăugat el, referindu-se la alianța dintre creștin-democrați și social-democrați, "sacrifică bunăstarea de mâine pentru cadourile electorale de azi. Datoriile de azi sunt taxele de mâine." FDP, membru al guvernului tripartit până în noiembrie anul trecut, nu a intrat în următorul Parlament.

Bundesratul va avea ultimul cuvânt

Următorul pas, dacă reforma este adoptată în Bundestag, este Bundesratul, unde sunt reprezentate landurile. Acolo este, de asemenea, necesară o majoritate de două treimi. Nu va fi suficient votul statelor în care guvernele sunt formate din CDU/CSU, SPD sau Verzi. Votul decisiv pentru a atinge cele două treimi este cel al Bavariei, unde CSU guvernează în coaliție cu un mic partid, Alegătorii Liberi, care se opune îndatorării. Alegătorii Liberi au amenințat timp de zile întregi că vor împiedica CSU să voteze în favoarea planului în numele acestui stat federal. Dar luni a fost anunțat un acord care, în principiu, înlătură acest obstacol și va permite adoptarea definitivă a reformei vineri.