Partidul Popular (PP) din Spania a depus un recurs de neconstituționalitate împotriva Legii Serviciului Public de Justiție, argumentând că norma include cedarea competențelor asupra activității «funcționarilor cu abilitare națională». Grupul Parlamentar Popular consideră că această «cedare către PNV» (Partidul Naționalist Basc) este neconstituțională deoarece «atribuie comunității autonome competențe exclusive ale Statului».

Contestația expune că această reformă presupune o «fractură» în uniformitatea funcționarilor administrației locale cu abilitare națională, cum ar fi secretarii municipali, trezorierii sau controlorii financiari. Recursul arată că, în aceste aspecte, Legea Serviciului Public de Justiție încalcă regimul de distribuție a competențelor prevăzut în articolul 149.1.18 al Constituției spaniole, referitor la bazele regimului juridic al administrațiilor publice.

Se adaugă că reforma pune, de asemenea, sub semnul întrebării posibilitățile prevăzute în Legea Fundamentală pentru «cedarea, încredințarea, delegarea sau abilitarea competențelor statului către autonomii». PP susține că modificarea se face «pe furiș» și fără o justificare expusă, ceea ce «încalcă jurisprudența Curții Constituționale».

Contestația se bazează, de asemenea, pe criteriul că noua legislație încalcă egalitatea funcționarilor publici, deoarece «afectează în mod nejustificat dreptul fundamental la egalitate în accesul la funcții și posturi publice». Pe de altă parte, recurenții specifică faptul că se încalcă jurisprudența organului de garanție deoarece se cedează Țării Bascilor competențe care sunt exclusive ale Statului, ceea ce presupune că Guvernul provoacă o «fractură sau distrugere a caracterului uniform al Corpului funcționarilor din Administrația Locală cu abilitare națională».

Partidul Popular consideră că atribuirea funcțiilor proprii Statului unei comunități autonome «nu garantează același tratament pentru toți funcționarii», deoarece autonomia ar putea impune cerințe diferite pentru accesul sau promovarea în anumite posturi. S-ar trata, pe scurt, de o ruptură «abruptă și nejustificată» a unei reglementări care — adaugă contestația — a rămas în vigoare în Spania de peste un secol, în ciuda diferitelor regimuri politice. Secretarul general al PP, Cuca Gamarra, a declarat în acest sens că «Guvernul recurge din nou la trișare politică, strecurând o modificare legală neconstituțională pentru a face o nouă concesie partenerilor săi».

Recursul se sprijină, de asemenea, pe faptul că Curtea Constituțională a blocat deja o inițiativă similară anul trecut. PP citează în acest sens că organul de garanție a respins o dispoziție de acest tip «după ce Guvernul a încercat să o includă în Bugetul General de Stat pe 2022». Se precizează, totuși, că tribunalul a anulat această normativă pentru că nu avea legătură cu conturile publice, dar nu s-a pronunțat asupra celorlalte motive privind presupusa invaliditate a reformei, care a fost contestată de colegiile profesionale și de Tribunalul Superior din Țara Bascilor.