Partidul Popular (PP) a înregistrat vineri în Congres, cu un sentiment de urgență maximă, o propunere legislativă pentru prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare din Spania, care au un termen de închidere programat între 2027 și 2035. Senatorul și vicesecretarul PP pentru Dezvoltare Durabilă, Paloma Martín, a justificat această poziție prin necesitatea de a «garanta autonomia strategică» în fața «actualului scenariu geopolitic» mondial care, înțelege ea, obligă la «redefinirea priorităților și la reacție».

Echipa lui Alberto Núñez Feijóo susține că poziția sa în favoarea prelungirii funcționării centralelor nucleare din Spania este «coerentă cu modul de gândire și acțiune» al partidului. PP anticipează că «are încredere» că va putea negocia această propunere legislativă cu toate grupurile parlamentare, cu excepția EH Bildu, inclusiv cu PSOE, și în special cu formațiunile independentiste catalane ERC și Junts, deoarece acestea au susținut anterior alte inițiative pe această temă și pentru că mai multe dintre centralele afectate se află în Catalonia. Cu toate acestea, popularii admit că, deocamdată, nu au niciun sprijin.

Senatorul și vicesecretarul pentru Sustenabilitate al PP a apărut în Congres pentru a formula un adevărat pledoarie, fără rețineri sau ambiguități, în favoarea centralelor nucleare și pentru a critica planurile și calendarul de închideri încă în vigoare ale Guvernului, convenite în planul din 2019 cu cele trei mari companii operatoare ale acestor centrale. Paloma Martín a lăudat energia nucleară ca fiind «curată, stabilă, competitivă, flexibilă și ieftină» și a catalogat-o drept indispensabilă și fără alternative «în scenariul actual», având în vedere evenimentele recente pe care le-a enumerat: pandemia, războiul din Ucraina și politica tarifară a lui Donald Trump.

PP s-a înarmat cu date pentru a justifica această adeziune la energia nucleară. Martín a argumentat că există 103 reactoare operaționale și trei în construcție (Slovacia și Franța) în Uniunea Europeană, care asigură 26% din consum, și a subliniat mesajul că în Spania centralele operaționale contribuie cu 20% din energia necesară sistemului, pentru a nu ajunge la o fază pe care a etichetat-o drept «dezastru fără paliative» și «risc de pană de curent» dacă guvernul actual continuă cu planul său de închidere, despre care crede că se datorează doar unor motive «ideologice».

Legea PP, care își începe acum parcursul parlamentar, constă din patru articole și patru dispoziții care aprofundează planurile pe care Feijóo le-a prezentat într-un document lui Pedro Sánchez în 2022, când l-a vizitat la Moncloa, și care ulterior s-au concretizat în programul său electoral din 2023. În februarie anul trecut, PP a promovat o propunere fără caracter legislativ pentru a îndemna Guvernul să renunțe la programul de închidere, propunere care a fost adoptată cu sprijinul Vox și abținerea cheie a Junts și ERC. În martie, Parlamentul Cataloniei a aprobat o declarație în sens contrar, cerând Executivului central să realizeze «închiderea ordonată» a centralelor conform planului, propunere susținută de PSC, ERC, Comuns și CUP și respinsă de PP, Vox și Aliança Catalana. Junts s-a abținut.

Presiunea patronatului

Catalonia, unde există două centrale la Ascó și Vandellós, este unul dintre punctele fierbinți ale acestui conflict, în care patronatul din această comunitate, Foment del Treball, s-a poziționat activ împotriva închiderii. Purtătorul de cuvânt al PP a menționat că «au încredere» că vor atrage partidele mai sensibile din teritoriile cu centrale la tezele lor, dar a recunoscut că încă nu au inițiat aceste contacte și nu au niciun sprijin asigurat. Martín a indicat că de acum înainte vor discuta cu toți, cu excepția EH Bildu, și a reiterat argumentele altor reprezentanți ai PP din Camera Deputaților pentru a pune la îndoială faptul că președintele Cortes-urilor, socialista Francina Armengol, ar putea pune această propunere într-un «sertar» pentru a nu fi dezbătută în comisie, pentru care nu există o dată prevăzută.

Propunerea prezentată acum de PP vine după luni de presiune intensă din partea sectorului pro-nuclear împotriva închiderii celor cinci centrale de acest tip din Spania și cu o dezbatere care crește în intensitate pe măsură ce se apropie momentul în care primul dintre cele două reactoare ale celei mai vechi centrale, cea de la Almaraz, din Cáceres, trebuie să înceteze producția de energie. În noiembrie 2027, acesta trebuie deconectat conform calendarului de închidere a tuturor centralelor, convenit între marile companii electrice, proprietare ale centralelor, și compania publică ce gestionează deșeurile radioactive, Enresa. Al doilea reactor de la Almaraz va fi oprit un an mai târziu. Apoi, restul centralelor se vor închide progresiv. Închiderea ultimei, cea de la Trillo, va avea loc în 2035, conform acordului dintre companiile electrice și Enresa.

Acest calendar a fost convenit în 2019, dar sectorul pro-nuclear, cu sprijinul PP și Vox, susține de ani de zile că trebuie modificat pentru ca centralele să rămână operaționale dincolo de termenul stabilit. Companiile electrice, cu Iberdrola și Endesa în frunte, s-au arătat, de asemenea, favorabile continuării operării acestor centrale în ultimele luni.

Ministerul pentru Tranziție Ecologică, în planificarea sa energetică, continuă să mizeze pe respectarea calendarului de închidere a centralelor și pe faptul că energiile regenerabile și stocarea vor acoperi golul lăsat de energia nucleară. Argumentează că, în ciuda declarațiilor publice, companiile nu au prezentat încă o propunere concretă pentru a schimba calendarul sau, în cel mai apropiat termen, pentru a amâna prima închidere, cea de la Almaraz.

Tensiuni cu companiile electrice

Dincolo de pozițiile ideologice, problema de fond este legată de costuri, deoarece companiile electrice doresc reducerea fiscalității și a taxelor plătite către Enresa pentru gestionarea multimilionară (peste 20 de miliarde de euro) a deșeurilor radioactive și pentru dezafectarea centralelor după închidere. Normativa stabilește că aceste costuri trebuie asumate de proprietarii centralelor și nu transferate generațiilor viitoare. Legea susținută de PP nu schimbă acest aspect, dar sugerează că dacă durata de viață a centralelor s-ar prelungi cu supravegherea Centrului de Siguranță Nucleară (CSN) cu încă 10 ani, atunci ar trebui revizuită și impozitarea lor. Purtătorul de cuvânt popular a subliniat însă că în norma lor se specifică faptul că Guvernul ar putea obliga operatorii care refuză menținerea centralelor active, dacă CSN consideră necesar, deși a refuzat să numească această soluție o «naționalizare».

Propunerea PP vine, de asemenea, într-un moment de tensiune între Guvern și companiile electrice, tocmai pe tema sumelor pe care companiile trebuie să le plătească pentru gestionarea deșeurilor. După actualizarea planului național de gestionare a deșeurilor radioactive, a cărui ultimă versiune data din 2006, Guvernul a majorat anul trecut cu 30% taxa pe care companiile electrice trebuie să o plătească către Enresa. Companiile au deschis un război în instanțe împotriva acestei majorări. Iberdrola, de exemplu, a depus deja o reclamație de 324 de milioane de euro împotriva Enresa pe acest motiv.