În câteva cuvinte
Tribunalul Superior de Justiție din Catalonia l-a achitat pe Dani Alves de acuzația de agresiune sexuală, invocând lipsa de fiabilitate a mărturiei victimei și insuficiența probelor. Decizia a stârnit reacții vehemente din partea politicienilor spanioli, inclusiv a Ministrei Egalității, Ana Redondo, și a fostei ministre Irene Montero, care au criticat hotărârea ca fiind un exemplu de „justiție patriarhală” și „violență instituțională”, subliniind importanța credibilității victimelor. Ministrul Justiției, Félix Bolaños, a promis măsuri pentru specializarea judecătorilor în cazuri de violență sexuală.
Secția de apeluri a Tribunalului Superior de Justiție din Catalonia a anulat vineri, în unanimitate, sentința care l-a condamnat pe fotbalistul Dani Alves pentru agresiune sexuală.
Rezoluția consideră că textul prezintă „deficiențe de evaluare care împiedică împărtășirea evaluării instanței de fond și concluzia la care ajunge”. Alves fusese condamnat la patru ani de închisoare pentru o agresiune sexuală asupra unei tinere de 23 de ani în discoteca Sutton din Barcelona, la 31 decembrie 2022.
Sentința indică o „lipsă de fiabilitate în mărturia reclamantei” și precizează că, în fața „insuficiențelor probatorii”, decide revocarea textului, o rezoluție de achitare și anularea măsurilor preventive adoptate.
Mai multe informații:
- Cronologia „cazului Alves”: de la denunț la achitare în trei ani.
Ana Redondo, ministra Egalității, a reacționat la decizia judiciară
după un act de omagiu în Granada adus rolului asociațiilor de femei în construcția democrației, în cadrul programului „Spania în libertate”, informează Javier Arroyo.
„Nu am putut citi liniștit sentința, cred că trebuie făcut acest lucru cu calm. Niciodată nu vom pune la îndoială puterea judecătorească, ceea ce facem este să nu fim de acord, să nu împărtășim această decizie a Tribunalului Superior”.
Redondo insistă însă că femeile trebuie să știe că vocea și cuvintele lor sunt credibile.
„Legea respectă, protejează și garantează ceea ce o femeie spune ca fiind adevărat și, prin urmare, cred că trebuie să se țină cont că legea s-a schimbat, că acel consimțământ trebuie luat în considerare și că, din păcate, putem transmite un mesaj greșit cetățenilor și femeilor din această țară. Ele trebuie să poată denunța, trebuie să denunțe și trebuie să știe că vocea și cuvântul lor sunt credibile și că sunt susținute de lege”.
Ministra Egalității invită societatea la o reflecție:
„Cred că nu se poate pune permanent la îndoială vocea și cuvântul femeilor și că, atunci când există două cuvinte, cel care valorează mai mult este cuvântul bărbatului în fața vocii femeilor. Cred că asta trebuie să ne întrebăm ca societate, pornind de la faptul că respectul pentru deciziile judiciare, așa cum facem întotdeauna, este principiul de bază, separarea puterilor și respectul. Și totuși, sentința de astăzi nu numai că nu ține cont de ceea ce spune victima, dar, din câte am citit, cere un standard sporit de motivare, adică îi cere încă puțin mai mult eroism”.
Pentru Redondo, „punerea sistematică la îndoială a vocii femeilor” nu este calea corectă.
Și adaugă: „Există elemente în proces care ar fi trebuit evaluate. Ea iese plângând, [merge la] baie și vorbește cu anumite persoane. Cred că acest lucru trebuie evaluat și că punerea sistematică la îndoială a vocii femeilor ne îndepărtează, desigur, de denunț și ne îndepărtează de justiție”.
Mai multe informații:
- Fotbal și violență sexuală: există o cultură a impunității?
