Aniversarea a 600 de ani de la sosirea poporului rom în Peninsula Iberică

Albastru ca cerul, verde ca iarba și o roată de căruță simbolizând călătoria. Acesta este steagul poporului rom, o comunitate care a sărbătorit marți 600 de ani de la sosirea sa în Peninsula Iberică, după secole de persecuție începând cu secolul al IX-lea d.Hr., când a plecat din India.

Într-o intervenție solemnă, Felipe al VI-lea – care, alături de regină, a prezidat aniversarea în sala constituțională a Congresului Deputaților – a recunoscut că, în ciuda progreselor sociale pentru a scoate această comunitate din invizibilitate, «discriminarea este încă prezentă». Președinta Congresului, Francina Armengol, care i-a primit pe regi alături de vicepreședinta a doua, Yolanda Díaz, – președintele, Pedro Sánchez, se află într-un turneu în Vietnam și China – și alți membri ai guvernului, precum ministrul Drepturilor Sociale și Consumului, Pablo Bustinduy; ministrul Incluziunii, Securității Sociale și Migrației, Elma Saiz; ministrul Egalității, Ana Redondo; și ministrul Tineretului și Copilăriei, Sira Rego, a recunoscut în discursul său inițial că «statul spaniol are o datorie față de poporul rom».

După ce a enumerat progresele sociale ale acestei comunități în ultimele șase secole – participarea la viața instituțională, educație, cultură etc. –, Armengol a dorit să lanseze o reflecție celor aproximativ două sute de personalități prezente în sala prezidată de portretele celor șapte părinți ai Constituției din 1978: «Trebuie să ne întrebăm dacă acest lucru [discriminarea] s-a terminat», a spus ea, în acord cu cuvintele lui Felipe al VI-lea.

Evenimentul de marți a fost un act de rememorare a unei culturi seculare, cu numeroase referiri la limba caló – în discursul regelui, în muzicienii care au interpretat imnul Gelem Gelem (Am umblat, am umblat) –, dar și cu un mesaj clar: eradicarea discriminării.

«Trebuie să facem bilanțul și să continuăm să luptăm împotriva rasismului, xenofobiei și a oricărei forme de discriminare», a amintit Armengol, a treia autoritate a statului. De fapt, era planificat ca partidele să aprobe o declarație instituțională pentru poporul rom, un gest care necesită unanimitate. Deocamdată, însă, a rămas în aer, deoarece Vox, prin cuvintele purtătoarei de cuvânt, Pepa Millán, consideră că este o declarație «prea ideologică», informează Xosé Hermida.

Într-un exercițiu de auto-critică, Bustinduy a recunoscut că «discriminarea este un element structural al societății» și a cerut, prin urmare, un «efort total» pentru a pune capăt tuturor formelor de marginalizare și excluziune socială.

În scurtele sale cuvinte, Regele a privit înapoi pentru a reaminti că, de la începuturile sale, poporul rom a fost marcat de «adversitate», care s-a tradus de-a lungul anilor în legi discriminatorii, persecuții, stigmatizare și respingere. Dar, în ciuda celor de mai sus, a continuat el, poporul rom a demonstrat o «rezistență de neînvins, o capacitate continuă de adaptare și depășire, făcând din aceasta un semn distinctiv». «Poporul rom a fost și continuă să fie o parte activă în construirea societății noastre, lăsând o amprentă profundă asupra identității noastre. Contribuțiile sale în artă, cultură și limbă, spiritul său de solidaritate... toate fac parte din realitatea și moștenirea noastră comună, pe care o prețuim și ne mândrim cu ea», a lăudat Regele.

Carmen Santiago Reyes, vicepreședinta a doua a Consiliului de Stat al Poporului Rom, a profitat de intervenția sa pentru a sublinia lipsurile pe care le resimte în prezent comunitatea, care este deja «parte integrantă a societății» datorită contribuției sale, printre altele, la muzică, cultură, arte, economie...

«Astăzi, și în zilele care urmează, este o zi de revendicare, deoarece discriminarea continuă să existe», a denunțat Santiago Reyes. Și enumeră, mai ales, educația, în care continuă să se formeze ghetouri; și accesul la locuințe. Deși accesul la o locuință este «foarte dificil și pentru restul populației», a precizat ea, poporul rom are mai multe probleme deoarece economia sa este mai slabă.

Astăzi, acest reprezentant al poporului rom a cerut de la Congres întregii populații «un angajament de egalitate și incluziune» a comunității sale, astfel încât aceasta să aibă o «participare deplină» în toate aspectele vieții sociale, culturale și economice.

«Istoria ne arată că recunoașterea și incluziunea consolidează societățile. Integrarea deplină a comunității rome nu este doar un progres pentru ea, ci trebuie să fie o realitate într-o țară mai echitabilă și coezivă», a amintit Regele.

Felipe al VI-lea, care a încheiat evenimentul care a durat o oră, a fost clar în cuvintele sale și a spus că «nu există loc în societate» pentru această discriminare. Și că, parafrazându-l pe primul deputat rom, Juan de Dios Ramírez Heredia – prezent la eveniment –, a botezat-o drept «discriminarea indiferenței». Adică, o formă de excludere tăcută, dar profundă. «Cea mai crudă», deoarece normalizează respingerea și condamnă la invizibilitate, a spus Felipe al VI-lea în fața reprezentanților și personalităților rome, precum dansatorul Joaquín Cortés.

Însuși Ramírez Heredia, născut acum 82 de ani în Puerto Real (Cádiz), și membru al PSOE, a adus un punct de umor și emoție în celebrare. Într-un discurs pasionat care a stârnit râsete în public, acest locuitor din Cádiz a marcat data de 8 aprilie 1971 ca punct de inflexiune pentru comunitatea sa.

«Înainte, exista doar o anumită nebulozitate», a spus el referindu-se la persecuția poporului rom în lume. În acel an, și în fața refuzului Parisului, Londra a fost de acord să găzduiască primul congres al poporului rom, care a reunit romi din 28 de țări. Trecuseră doar 26 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și «mulți dintre supraviețuitorii [romi] din lagărele de exterminare naziste erau încă în viață», a reamintit deputatul.

Acel congres le-a oferit identitate – s-a creat steagul, s-a stabilit o limbă –, pe scurt, a început să-i scoată din invizibilitate. Și marți, Ramírez Heredia a ținut să mulțumească pentru prezența șefului statului la această aniversare: «Sunteți Regele Spaniei, sunteți și Regele romilor».