Raportul Cordy despre rețelele sociale și războiul hibrid

În 2017, Adunarea Parlamentară a NATO a însărcinat-o pe Jane Cordy, membră canadiană, să realizeze un raport despre amprenta pe care rețelele sociale, din ce în ce mai consolidate, o lăsau asupra structurilor politice și de securitate ale țărilor din Alianța Atlantică. Cordy a intervievat peste douăzeci de militari, responsabili ai serviciilor de spionaj, experți în Rusia, analiști de rețele sociale și jurnaliști occidentali. Concluziile au fost la fel de ilustrative pe cât de îngrijorătoare: rețelele erau deja o armă puternică de război. Cu ele, de exemplu, teroriștii Statului Islamic puneau în funcțiune campanii digitale eficiente pentru a recruta militanți, a răspândi propagandă sau a strânge fonduri.

Un alt război, însă, îi îngrijora și mai mult pe experți: cel pe care Rusia, cu platformele digitale ca tranșee și informația ca armă preferată, îl declarase în tăcere națiunilor NATO. În raportul Cordy abundă plângerile cu privire la neatenția Europei în ceea ce privește calibrarea dimensiunii amenințării rusești, precum și coordonarea redusă dintre membrii săi pentru a răspunde lui Putin și altor amenințări care ar putea apărea în viitor. Concluzia numărul 58 este profetică: „Ca orice mare invenție tehnologică, explozia rețelelor sociale prezintă atât provocări, cât și oportunități. Actorii ostili non-statali și statele autoritare agresive au demonstrat o capacitate și o voință remarcabile de a exploata acest nou mediu pentru atingerea obiectivelor lor. Răspunsul comunității euroatlantice până acum poate fi descris ca aleatoriu, ezitant și descoordonat. Într-o oarecare măsură, acest lucru are legătură cu restricțiile etice și legale specifice societăților democratice. Cu toate acestea, există o serie de pași pe care națiunile euroatlantice ar trebui să-i ia în serios pentru a se adapta mai bine la noile realități ale erei informației.”

Istoria ultimilor opt ani nu a făcut decât să confirme unele reflecții din Raportul Cordy. Procesul de „militarizare” a rețelelor, departe de a se dilua, s-a intensificat. Dacă Rusia încearcă de două decenii să impună digital narațiunea despre decadența Occidentului cu un puternic arsenal de dezinformare globală, sosirea lui Trump la Casa Albă adaugă la tabla mondială un alt actor puternic al erei războaielor hibride ale secolului XXI. Liderul american deleagă pe rețelele sociale strategia de a impune lumii narațiunea „America first”, folosind pentru aceasta aceleași arme ca Rusia: dezinformare, campanii de ură și ocuparea spațiului mediatic cu activitate artificială. Alături de el, Elon Musk la comanda X, care este, pe lângă o companie privată pentru uz ludic, o entitate în slujba intereselor politice, geostrategice și militare ale unui președinte scăpat de sub control.

Tecnoimperialismul lui Trump ne plasează în fața unui alt război nedeclarat împotriva valorilor pe care s-au construit democrațiile europene. Ar fi bine ca cetățenii să știe, așa cum subliniază politologul francez Ashma Mahlla, că suntem, fără să vrem, soldați într-un conflict care se desfășoară în buzunarul în care ne ținem telefonul mobil. Tranșeea cetățenilor, apărarea puterii și libertății lor ca indivizi, se bazează, înainte de toate, pe cunoașterea și înțelegerea a ceea ce se întâmplă pe rețelele sociale. Alfabetizarea mediatică a secolului XXI implică învățarea cetățenilor să se protejeze de aceste atacuri invizibile și puternice care ne copleșesc cu informații, ne răpesc capacitatea de atenție, ne manipulează emoțiile și ne subminează simțul critic. Prima mare bătălie dintre toate este apărarea, cucerirea sau recucerirea autonomiei noastre cognitive.