Rețeaua consulară a Spaniei în străinătate și digitalizarea serviciilor

Rețeaua consulară a Spaniei în străinătate – cu 178 de birouri, inclusiv 86 de consulate generale și două consulate – este implicată într-un proces de digitalizare care ar trebui să permită în următoarele luni cetățenilor spanioli rezidenți în străinătate să efectueze online numeroase proceduri, începând cu cele legate de Starea Civilă (certificate de naștere și deces sau certificate de căsătorie). Este vorba despre o revoluție tehnologică amânată de ani de zile, care va pune capăt fluxului de cereri și rezoluții pe suport fizic prin curier diplomatic. Cu toate acestea, Violeta Alonso Peláez, președinta Consiliului General al Cetățeniei Spaniole în Străinătate, avertizează că această măsură nu este suficientă: «Digitalizarea va fi pozitivă și foarte mult, dar chiar și așa volumul de muncă este atât de mare încât nu putem baza totul pe acest proces, care va ajuta, dar nu este suficient».

Alonso a fost aleasă în iunie 2022 președintă a acestui organism consultativ afiliat Ministerului Incluziunii, Securității Sociale și Migrațiilor, a cărui misiune este să se asigure că spaniolii care trăiesc în străinătate au aceleași drepturi ca cei care trăiesc în Spania. A fost aleasă de consiliile rezidenților spanioli, ai căror membri sunt aleși democratic de către spaniolii din fiecare circumscripție consulară. Inginer informatician, această leoneză a plecat la Frankfurt (Germania) în 2013, împreună cu alte mii de compatrioți, când criza economică a obligat-o să își caute viitorul profesional în afara granițelor. Deși Spania este deja o țară de primire a imigranților, populația spaniolă din țări precum Germania «continuă să crească de la an la an», subliniază ea. Emigrării muncitorilor manuali din anii '60 și '70 i-a urmat un nou val după explozia bulei imobiliare în 2008, format în mare parte din profesioniști calificați, iar fluxul de sosiri continuă, deși intensitatea a scăzut. Violeta Alonso Peláez, președinta Consiliului General al Cetățeniei Spaniole în Străinătate.

Registrul de înmatriculare consulară al Ministerului Afacerilor Externe include peste trei milioane de spanioli rezidenți în străinătate și în scurt timp se vor depăși patru milioane, estimează Alonso, când se va rezolva blocajul cererilor de cetățenie depuse în temeiul Legii Memoriei Democratice.

Problemele pe care le presupune acest lucru, avertizează ea, sunt «complexe și variate», deoarece populația spaniolă din străinătate s-a triplat în ultimele două decenii, în timp ce resursele umane și materiale au rămas aceleași sau chiar au scăzut. La consulatul din Frankfurt, pe care îl cunoaște cel mai bine, există jumătate din personalul de la începutul secolului pentru de două ori mai mulți rezidenți. Acest lucru este recunoscut de propria Strategie de Acțiune Externă 2025-28, aprobată pe 1 mai de Consiliul de Miniștri: «În ciuda creșterii cetățenilor spanioli în străinătate, resursele birourilor noastre consulare abia s-au schimbat în ultimii douăzeci de ani».

Digitalizarea, care este implementată în etape, va permite accelerarea unor proceduri, admite Alonso, dar deocamdată a presupus că personalul trebuie să își combine munca zilnică cu cursurile de formare, ceea ce a mărit numărul de probleme restante. În plus, se plânge ea, spaniolii rezidenți în străinătate nu au informații despre modul în care acest proces îi va afecta direct. «În cadrul consiliului însuși nu este clar cum va funcționa», recunoaște ea. Cu toate acestea, se arată «destul de mulțumită» de crearea noului Număr de Identitate Consulară (NIC), care va permite spaniolilor rezidenți în străinătate care nu au DNI (acest document se eliberează doar în Spania) să obțină un certificat digital și să efectueze proceduri la care până acum nu aveau acces. Era vorba, subliniază ea, despre «o revendicare istorică». În schimb, regretă că lipsa unui nou Buget General de Stat a împiedicat recuperarea programelor care au fost eliminate în timpul crizei, în ciuda voinței unor ministere, și se plânge că angajarea de personal, pentru a acoperi pensionările sau noi posturi în consulate, întârzie de multe ori «pentru că salariile nu sunt competitive». Este o problemă «care s-a întâmplat cu guverne de diferite culori politice. Nu este ceva care vine de acum», subliniază ea.

Criza economică a paralizat investițiile pentru renovarea clădirilor «în situație complicată», spune ea diplomatic, referindu-se la Consulatul General din Mendoza (Argentina), care a trebuit să se mute la sediul Centrului Asturian după ce o inspecție a Ministerului Muncii a avertizat asupra riscului de prăbușire din cauza deteriorării clădirii; «Și nu este singurul caz», adaugă ea. Alte birouri consulare au devenit mici, iar personalul trebuie să lucreze înghesuit. Un raport al Asociației Diplomaților Spanioli (ADE), majoritară în carieră, amintea anul trecut că ultimul studiu oficial a detectat că 28 de instalații erau la limita capacității lor, 68 aveau probleme de accesibilitate la intrare, 14 nu aveau sisteme de protecție împotriva incendiilor și cel puțin 17 nu prezentau o stare bună de conservare. «Multe birouri consulare nu respectă reglementările spaniole de securitate și sănătate în muncă», avertiza ADE.

Ministerul Afacerilor Externe recunoaște că este necesar să se modernizeze și să se renoveze rețeaua consulară și pentru aceasta are un plan dotat cu 115 milioane de euro, cu care să digitalizeze serviciile și să renoveze clădirile. Surse din departamentul condus de José Manuel Albares susțin că noul sistem informatic Dicireg a fost deja implementat în peste 100 de birouri consulare și în iunie va fi operațional în întreaga rețea. Planul de Digitalizare, finanțat cu fonduri europene, prevede crearea unui Sediu Electronic, a unui Dosar Cetățean Consular și a unui Birou Unificat de Prelucrare care, la sfârșitul anului, vor permite efectuarea online a procedurilor precum înscrierea în registrul consular, obținerea de programări sau plata taxelor. Aceleași surse subliniază că, din 2022, retribuția personalului angajat în străinătate, înghețată de 15 ani, a fost majorată de trei ori și se efectuează lucrări pentru modernizarea instalațiilor unor birouri care oferă servicii publicului, precum consulatul din Londra.

În ceea ce privește deschiderea de noi consulate în țări unde se întrezăresc oportunități de afaceri, precum cele din Bangalore (India) sau Chengdu (China), Violeta Alonso avertizează: «Pot înțelege, și respect, că se dorește prestarea de servicii companiilor spaniole, dar acest lucru nu poate afecta negativ atenția acordată spaniolilor rezidenți în străinătate».