
În câteva cuvinte
Begoña Alfaro, liderul Podemos în Navarra, nu va candida pentru realegere, adâncind criza teritorială a partidului. Aceasta critică deciziile luate la Madrid și pledează pentru unitatea forțelor progresiste în Navarra. Retragerea sa subliniază tensiunile interne din Podemos și dificultățile de menținere a stabilității politice în Spania.
O criză a reprezentării teritoriale pentru Podemos
Noaptea de 28 mai 2023 a fost una nefastă pentru Unidas Podemos în aproape tot teritoriul Spaniei. Cu câteva luni înainte de alegerile generale care trebuiau să fie conduse de Yolanda Díaz cu un nou proiect, coalițiile de stânga s-au prăbușit în Spania, rămânând fără reprezentare în comunitățile din Madrid, Valencia și Canare. Au pierdut cinci din cele șase guverne autonome din care făceau parte și, de asemenea, orașele Barcelona și Valencia, aflate până atunci în mâinile Comuns și Compromís. Pe lângă candidatura solitară a Izquierda Unida în Asturias, doar Navarra, care încercase o confluență bine stabilită care includea Podemos, IU, Batzarre, Alianza Verde și Verdes Equo, a urcat de la două la trei locuri în comparație cu 2019 și a făcut-o cu un lider, Begoña Alfaro, care a devenit în cele din urmă un punct de referință, fiind singura consilieră autonomă a partidului lui Ione Belarra din toată țara.
Miercuri, coordonatorul Podemos Navarra, o voce uneori critică față de linia conducerii statale, a anunțat că nu va candida pentru realegere în alegerile primare care urmează să aibă loc în curând, adâncind criza de reprezentare teritorială a partidului, foarte slăbit după debaclele din 28 mai și rentabilitatea scăzută obținută în cadrul Sumar în alegerile generale (păstrează doar patru deputați în Grupul Mixt al Congresului). Alfaro, care a apărat clar alianța cu Díaz pe 23-J într-o dispută cu conducerea formațiunii și care cu luni înainte a participat la lansarea vicepreședintelui ca candidat împotriva criteriului ordonat de conducere, anunță că nu va opta pentru funcție, lăsând câteva mesaje nucleului central al formațiunii.
«Efortul meu în ceea ce mai rămâne din legislatură se va concentra pe dezvoltarea din Guvern a acordurilor programatice pe care le-am adoptat în 2023 pentru a îmbunătăți politicile publice de locuințe, tineret, politici migratorii și egalitate și pe punerea tuturor cărnurilor pe grătar pentru ca întregul spațiu politic pe care îl reprezintă Contigo-Zurekin să poată ajunge la convocarea electorală din 2027 sub o unitate de acțiune stabilită într-un proiect axat pe Navarra, și nu cu sabia permanentă a lui Damocles de a trebui să ne uităm cu coada ochiului la cei care decid fără a ține seama de interesul navarrezilor», afirmă ea în comunicatul emis.
Acest pariu clar pe unitatea tuturor partidelor contrazice unele dintre preceptele foii de parcurs aprobate de Podemos la congresul desfășurat în aprilie, care stabilește – o făcea deja înainte, deși strategia era alta – că este de competența Adunării Cetățenești Statale să «aprobe sau să respingă orice pact sau alianță preelectorală sau postelectorală, de guvernare sau de învestitură, cu alte forțe politice, precum și să definească criteriile cadru care vor afecta aceste pacte la niveluri teritoriale inferioare statului». Acest criteriu – cu Irene Montero postulată drept cap de listă la alegerile generale – îndepărtează deocamdată posibilitatea de a se prezenta cu formațiunea lui Díaz. Și, deși în confluența navareză Movimiento Sumar ca atare nu există, alte forțe coalizate și mai în ton cu ea coexistă.
În comunicatul său, vicepreședintele al treilea și consilier pentru locuințe, tineret și politici migratorii al Guvernului Navarei, care a preluat funcția de coordonator autonom în 2021, subliniază, de asemenea, că Contigo-Zurekin, proiectul comun lansat pentru alegerile din 2023, a făcut acest lucru «depășind diviziunile partizane și zgomotul neîncetat» la care le «supun organizațiile care au în Madrid centrele lor de decizie». Încă liderul partidului în comunitate, își termină scrisoarea cu o reflecție adresată «tuturor forțelor progresiste», dincolo de coaliția din care face parte.
«Dincolo de sigle, trebuie să avem o viziune lungă și să ne asumăm schimbarea de ecran pe care o trăiește politica la toate nivelurile. Trebuie să consolidăm ceea ce s-a realizat în comunitatea noastră în ultimii zece ani și să aspirăm la mai mult, să oferim un proiect care să genereze entuziasm în rândul cetățenilor în fața valului reacționar periculos care amenință sistemul nostru democratic».
Pe lângă îmbunătățirea rezultatelor în Navarra, Podemos, împreună cu IU și alte forțe, a reușit să se mențină în Murcia (doi deputați), La Rioja (doi, deși a pierdut guvernul) și Extremadura (patru). Liderul acestui ultim teritoriu, Irene de Miguel, a revalidat funcția în decembrie anul trecut cu 94,9% din sprijin. Purtătorul de cuvânt în Parlamentul autonom a prezentat o candidatură care a pariat și pe unitate și tocmai a fost realeasă secretar de Revitalizare a Mediului Rural în ultima conducere a lui Belarra. Drumul către alegerile din 2027 va fi lung și într-un context de slăbiciune generalizată, formațiunile de stânga vor fi obligate să negocieze. Experiența anterioară va fi oferită de Castilia și León și Andaluzia, aceasta din urmă fiind o comunitate cheie pentru rezolvarea conflictelor sau, în caz contrar, pentru a se lansa în măsurarea forțelor.