Pedro Sánchez majoreazã cheltuielile pentru Apãrare fãrã consens cu partenerii sãi și cu critici din partea opoziției

Pedro Sánchez a executat una dintre cele mai delicate decizii ale legislaturii, majorarea cheltuielilor pentru Apãrare cu 10.471 de milioane de euro în plus în 2025, astfel încât, conform previziunilor Guvernului, Spania sã poatã îndeplini în acest an cheltuielile de 2% din PIB angajate fațã de NATO, fãrã a obține, deocamdată, consensul asupra acestei operațiuni. Consiliul de Miniștri a aprobat marți Planul Industrial și Tehnologic pentru Securitate și Apãrare — acesta va fi trimis miercuri la Bruxelles pentru a fi evaluat de UE și NATO — cu respingerea majorãrii din partea Sumar și a partidelor din stânga PSOE (partenerul minoritar al coaliției a numit public suma „exorbitantã” și „incoerentã”) și criticile PP pentru intenția Executivului de a nu supune majorarea la vot în Congres, argumentând cã se reatribuie doar posturi. Lipsa unui nou buget complicã consolidarea unor posturi destinate apãrãrii, admit surse din Executiv, care nu exclud posibilitatea de a trebui sã apeleze la Congres pentru a cere un nou credit.

În ciuda observațiilor Sumar la plan și a criticilor interne, socialiștii minimalizeazã impactul acestei discrepanțe și neagã cã ar provoca turbulențe mari în coaliție. Vicepreședinta a doua, Yolanda Díaz, a refuzat sã intervinã în Consiliul de Miniștri și a delegat aceastã responsabilitate lui Ernest Urtasun, ministrul Culturii și purtătorul de cuvânt al Sumar. Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul a luat deja în considerare posibilitatea de a aduce în Consiliul de Miniștri de marțea trecutã pachetul de mãsuri în domeniul apãrãrii, în a cãrui elaborare au fost implicate ministerele Președinției, Finanțelor, Industriei, Apãrãrii și Transformãrii Digitale. Operațiunea a fost gestionatã cu prudențã, fãrã a aduce planul în Comisia Generalã a Secretarilor și Subsecretarilor de Stat, organismul în care se analizazã în prealabil chestiunile Consiliului de Miniștri, nici în Comisia Delegatã a Guvernului pentru Afaceri Economice. În Guvern se subliniazã cã Díaz a fost informatã cu „suficientã anticipare”. „Acest plan industrial nu este rezultatul improvizației și va fi un program foarte bun pentru Forțele noastre Armate, pentru securitatea Spaniei și pentru industria noastră, cu crearea de locuri de muncă. Va demonstra cã Spania este o țarã serioasã, angajatã și fiabilã”, a revendicat ministra Apãrãrii, Margarita Robles, dupã sesiunea de control din Senat.

Ministra Robles a fãcut o expunere inițialã în ședința Consiliului de Miniștri înainte de intervenția centralã a președintelui. «Am fãcut observații, nu este prima datã, avem discrepanțele noastre sãnãtoase și foarte transparente, suntem în unicul guvern progresist de coaliție din toatã Europa și vom continua sã împingem pentru ca mãsurile sã meargã dincolo de ceea ce s-a spus despre o reînarmare militarã», a contestat pe holurile Camerei superioare ministra Sãnãtãții, Mónica García, lider al Más Madrid, una dintre forțele care includ Movimiento Sumar. «Avem coincidențã în 99% din acțiuni și inițiative, dar în unele politici, în aceasta în mod specific, existã unele nuanțe pe care ei le-au exprimat fãrã prea multã îngrijorare», a intervenit vicepreședinta prima și ministra Finanțelor, María Jesús Montero.

În PSOE atribuie reproșurile Sumar necesitãții de a nu ceda spațiu Podemos, care și-a desfășurat toți purtătorii de cuvânt pentru a ataca inițiativa Guvernului. Secretara sa generalã, Ione Belarra, a afirmat cã «orice Guvern al rãzboiului» îi «va avea în fațã». Sumar, în schimb, s-a lãudat cã a reușit ca sã nu existe «nicio reducere socialã, ca 80% sã fie destinat îmbunãtãțirilor salariale pentru profesioniști, securitãții cibernetice și îmbunãtãțirilor în gestionarea urgențelor naturale». O viziune care contrasteazã cu poziția criticã fãrã nuanțe manifestatã de Antonio Maíllo, coordonator federal al Izquierda Unida, o organizație istoric ostilã NATO și foarte beligerantã cu majorarea investițiilor militare. «Din IU ne arãtãm cel mai absolut refuz fațã de luarea deciziei de cãtre Consiliul de Miniștri. Ne opunem nu doar pentru cã este o decizie unilateralã a PSOE și a președintelui Pedro Sánchez, ci și pentru cã nu s-a deliberat în prealabil, nici dezbãtut, nici nu se aflã în acordul de învestiturã, nici nu rãspunde spiritului cu care Guvernul s-a constituit în 2023», a fost mult mai critic.

Congresul, deocamdată, nu se va pronunța asupra cheltuielilor pentru Apãrare, dar Sánchez va reveni în mai pentru a explica planul. Între timp, marți, Gabriel Rufián, purtătorul de cuvânt al ERC în Camera inferioarã, l-a criticat pe președinte pentru cã este «capabil sã instaureze trei zile de doliu într-un Stat neconfesional pentru moartea unui Papã pacifist și în timpul acestor trei zile sã anunțe 10.000 de milioane de euro în plus pentru arme». Néstor Rego, de la BNG, i-a reproșat președintelui cã oferã «o versiune îndulcitã a ceea ce se face cu adevãrat, insistând mult pe aspectul securitãții și pe tehnologiile cu dublã utilizare».

Decizia lui Sánchez de a nu supune la vot planul de apãrare dã oxigen PP, deoarece îl scutește de situația incomodã de a se pronunța asupra unei chestiuni de Stat pe care o împãrtășește în fond cu PSOE. Popularii spanioli s-au angajat fațã de partenerii lor din PPE la o majorare a cheltuielilor pentru apãrare mai mare decât cea anunțatã de Sánchez, de 3% din PIB. Chiar și așa, Feijóo are o presiune mare din partea sectoarelor mai dure ale dreptei, care îl îndeamnã sã evite orice apropiere de Sánchez, într-un mod deosebit de semnificativ în Apãrare.

Dupã explicațiile președintelui, PP a ajuns sã denunțe marți «ticurile autoritare» ale lui Sánchez pentru cã nu a supus la vot în Congres planul de apãrare. Numãrul doi al lui Alberto Núñez Feijóo l-a îndemnat pe Sánchez sã supunã la vot în Parlament fiecare mãsurã a unui plan «care face apã din toate pãrțile» și sã elaboreze și sã prezinte imediat Bugetele generale, incluzând aici majorarea în domeniul apãrãrii. «Nu este serios nici democratic», s-a plâns secretara generalã a PP, Cuca Gamarra, într-un videoclip înregistrat de partid și trimis mass-media. «Guvernul, cu Constituția în mânã, își exercitã competențele ca Executiv. Nu înseamnã cã Congresul nu va dispune de aceastã informație, ceea ce nu este necesar este sã se voteze în Congres. Dacã ar trebui sã se voteze ceva, ar fi generarea de credite, ceea ce nu este cazul», a rãspuns Montero.

Feijóo, care s-a reunit dimineața în Génova cu ușile închise cu ambasadori și diplomați din țãri aliate și din NATO, s-a exprimat despre anunțul președintelui printr-un tweet: «Fãrã acordul Consiliului sãu de Miniștri. Fãrã Bugete. Fãrã autorizarea Congresului. Fãrã a da detalii de unde va scoate miliarde de euro. Spania are nevoie de un adevãrat Plan de Apãrare și Sánchez a prezentat unul de autoapãrare», a scris el. În ciuda rezervelor sale importante cu privire la modul în care va fi aprobat planul, Feijóo a manifestat în fața ambasadorilor și diplomaților cu care s-a vãzut la sediul PP cã investiția de 2% în apãrare «este o condiție necesarã» și «o obligație ca aliat», potrivit unui comunicat trimis de partid.

Consiliul de Miniștri a aprobat marți planul pe care Sánchez l-a anunțat în martie în Congres. L-a aprobat dupã ce, în ședința Executivului federal al PSOE, Sánchez a fãcut pedagogie în fața conducerii partidului. Potrivit unor surse prezente la ședințã, el a subliniat cã Italia, guvernatã de ultradreapta Giorgia Meloni și printre cei rãmași în urmã din NATO ca Spania, urma sã atingã în acest an 2% din cheltuielile militare. Liderul PSOE nu a vorbit despre termene concrete și nu și-a avansat planurile conducerii socialiste, dar a insinuat cã intenția sa era sã urmeze exemplul restului țãrilor comunitare cu un buget mai mare pentru Apãrare.

Decizia Italiei, unitã cu cea a Belgiei, îl lãsa pe Sánchez într-o poziție și mai dificilã, care acum va aborda într-o poziție «întãritã» summitul NATO din iunie de la Haga, dupã cum sunt de acord mai mulți miniștri. Guvernul lanseazã planul la o sãptãmânã dupã reuniunea în care secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a cerut ministrului Economiei, Carlos Cuerpo, ca Spania sã majoreze cheltuielile militare, care în 2024 au reprezentat 1,4% din PIB. Cele peste 10.000 de milioane necesare pentru a ajunge la 2% vor proveni din reorientarea unei pãrți din fondurile europene, din rãmășițe și din posturi din bugetele prelungite din 2023. O altã întrebare este dacã Guvernul va fi capabil sã execute cheltuielile aprobate înainte de 31 decembrie. «Am încredere deplinã cã mãșinãria, care este foarte bine unsã, a Administrației Generale și cea a Apãrãrii în special va permite executarea pânã la ultimul euro», a observat Montero.