Totul este încă în discuție și depinde de negocieri intense în cadrul UE și în NATO.

Pedro Sánchez a declarat clar joi, într-o apariție la La Moncloa după runda cu toate grupurile, cu excepția Vox, pentru a discuta despre reînarmarea europeană, că este decis să crească cheltuielile pentru apărare, deoarece acest lucru este cerut de mai mulți parteneri europeni, în special de cei amenințați de Rusia, cei mai apropiați, dar încă nu știe cât, nici cu ce termene, nici cu ce mecanisme. Totul este supus unei negocieri majore în cadrul Uniunii Europene, dar și cu un punct de referință important care va marca timpii, după cum a recunoscut președintele: summitul NATO de la Haga din 24 și 25 iunie. „Spania este pregătită să respecte pragul de 2%, ca angajament față de Europa și din solidaritate cu țările care ne solicită același ajutor pe care l-am cerut în timpul pandemiei. Țările nordice și cele din est au fost solidare atunci cu Spania. Astăzi ne solicită această solidaritate pentru ca împreună să evităm amenințarea Rusiei lui Putin”, a explicat el. „Pacea în Ucraina și prosperitatea în Europa sunt două fețe ale aceleiași monede”, a insistat pentru a convinge spaniolii că aici se joacă ceva mult mai profund decât un război într-o țară îndepărtată.

Până la acel summit NATO, Sánchez și echipa sa sunt implicați într-o discuție politică formidabilă pentru a vedea ce angajamente se ating, dacă este vorba de 2% din PIB, așa cum s-a convenit în NATO în 2014, sau o altă cifră, când se atinge, deoarece a avansat deja că va fi înainte de 2029, dar încă nu spune când, cum se finanțează, în ce se cheltuie, dacă se face în mod colectiv și partajat pentru a evita ca toate țările UE să cheltuie în mod redundant. Și, de asemenea, cum se contabilizează, deoarece Spania încearcă să includă cheltuielile nu numai pentru apărare, ci și pentru securitate, de exemplu împotriva atacurilor cibernetice, sau și pentru a include investiții împotriva schimbărilor climatice, iar asta ar schimba mult cifrele. „Important nu este să cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine”, a insistat Sánchez. Întrebat despre câți bani ar implica atingerea acelui 2% din PIB, Sánchez a asigurat că încă nu se poate ști, deoarece nu se cunoaște cifra definitivă pentru 2024, pe care NATO o evaluează la mijlocul anului, și, prin urmare, este necesar să așteptăm pentru a „ști efortul pe care îl va implica pentru cetățeni” creșterea cheltuielilor pentru apărare.

După runda, în care mai multe grupuri de stânga au respins creșterea cheltuielilor pentru apărare, Sánchez a precizat foarte clar că nu are intenția de a duce în Congres creșterea cheltuielilor dacă nu este necesar. De fapt, diferite surse de la La Moncloa indică faptul că cred că nu va fi nevoie, deoarece vor fi suficiente decizii ale Consiliului de Miniștri, folosind fondul de contingență, așa cum s-a făcut până acum creșterea tuturor acestor ani, pe care președintele a cuantificat-o la 10.000 de milioane de euro de când a ajuns la putere, în 2018. Dar dacă scenariul se schimbă și trebuie dus ceva la vot, Sánchez are încredere că va avea sprijin și, de asemenea, sprijinul Sumar în toate deciziile Guvernului. „Toate lucrurile care trebuie să treacă prin Parlament vor trece prin Parlament”, s-a limitat să spună, deși a precizat că tot ce se poate face din Consiliul de Miniștri fără vot, se va face așa.

Sánchez a primit joi doar sprijinul foarte expres al PNV. Noul său lider in pectore, Aitor Esteban, a spus că partidul său „nu se va juca de-a politica internă într-o problemă atât de gravă” și a explicat că înțelege că președintele încă nu le explică decizii concrete, ci doar idei, deoarece totul este încă în discuție în cadrul UE. De asemenea, Bildu, a cărei purtătoare de cuvânt, Mertxe Aizpurua, a mers pentru prima dată la La Moncloa, a arătat o atitudine blândă și a anunțat că va reflecta asupra poziției sale, deși are rezerve cu privire la creșterea cheltuielilor militare. Purtătoarea de cuvânt a Junts, Miriam Nogueras, nu a exprimat nici ea vreun refuz expres, deși s-a plâns de lipsa de concretizare. Cristina Valido, de la Coaliția Canarelor, a cerut să ne preocupe și Sahelul, dar nu a arătat un refuz categoric. De acolo, au existat mult mai multe îndoieli, deși cu tonuri diferite. Gabriel Rufián, de la ERC, a spus că grupul său respinge creșterea cheltuielilor pentru apărare, deși a recunoscut și el: „Războiul este aici, trebuie să fim responsabili și să mergem dincolo de pancartă”. Ione Belarra, de la Podemos, care a mers cu un tricou cu „nu războiului”, a fost cea mai dură și a spus că este „o eroare catastrofală” creșterea cheltuielilor pentru apărare. Néstor Rego, de la BNG, a respins și el „calea reînarmării”.

Cel mai dur a fost, fără îndoială, Alberto Núñez Feijóo, liderul PP. După ce acesta i-a reproșat lui Sánchez că încearcă să ocolească Parlamentul și a spus că asta înseamnă a merge spre o autocrație, președintele s-a supărat și a amintit de războiul din Irak și de deciziile lui José María Aznar. „Alte guverne au băgat Spania în războaie ilegale fără a trece prin Parlament. Reformele legale ale lui Zapatero au făcut obligatorie trecerea prin Parlament” pentru a trimite trupe, a explicat el. Este un scenariu care încă nu este luat în considerare la La Moncloa, dar dacă se va ajunge acolo, cu siguranță va avea sprijinul PP și ar trebui văzut cum s-ar comporta majoritatea.

Sánchez a făcut o explicație detaliată a situației geopolitice, a necesității de a ajuta partenerii cei mai amenințați de Putin, cum ar fi Finlanda, care are 1.300 de kilometri de frontieră cu țara lui Vladimir Putin, și a evitat polemicile cu celelalte grupuri, chiar și cu PP. Dacă Feijóo a oferit o viziune foarte negativă asupra întâlnirii sale cu Sánchez — există discrepanțe chiar și în durata, PP spune că au fost 30 de minute, iar La Moncloa, 45 —, despre care a ajuns să spună că „nu are un plan” și nu respectă liderul opoziției, președintele a spus că nu este de acord și că totul a fost foarte cordial și productiv.

Sánchez nu a vrut joi bătălii ideologice sau dispute interne, ci să transmită încredere cetățenilor și să se asigure că nu este în pericol sprijinul pentru planurile care trebuie să vină de acum înainte. Dar a fost, de asemenea, interesat în special să risipească o necunoscută care se mișcă mult în aceste zile în lumea progresistă și care este foarte relevantă pentru toți partenerii săi de stânga: că în niciun caz această creștere a cheltuielilor militare nu va presupune reduceri sociale.

„Sunt oameni care consideră că [pentru această creștere] se vor scoate resurse din alte rubrici. Le spun că nu. Spania este în creștere, contribuim cu 50% la creșterea UE. În acești șapte ani am mărit cu 10.000 de milioane bugetul pentru apărare și cu 120.000 de milioane pe cel legat de politicile sociale. Am urcat cu peste 20.000 de milioane în tranziție ecologică. Angajamentul Guvernului este indiscutabil. Nu vom reduce niciun cent de euro din politica socială pentru a face față acestui angajament pe care îl avem cu Europa în materie de securitate și apărare”, a insistat președintele. În orice caz, Sánchez insistă să i se contabilizeze cheltuielile pentru securitate și nu doar pentru apărare, deoarece Spania se confruntă cu provocări diferite. „Pentru țările nordice și cele din est, descurajarea trece mai ales prin cheltuieli pentru apărare. Dar amenințarea noastră nu este o Rusie care își duce trupele prin Pirinei, ci mai hibridă, cu atacuri cibernetice, de aceea trebuie să vorbim despre securitate. Amenințările noastre au de-a face cu atacuri hibride, lupta împotriva terorismului, protecție civilă, impactul urgenței climatice”, a explicat el.

Sánchez a profitat, de asemenea, pentru a apăra că această creștere a cheltuielilor pentru securitate și apărare poate fi, de asemenea, o oportunitate pentru Europa și pentru Spania, deoarece poate reprezenta un impuls pentru dezvoltarea industrială și tehnologică, deoarece cercetările militare pot fi, de asemenea, de dublă utilizare și pot presupune progrese civile. Mereu atent la Elon Musk, pe care îl atacă de obicei foarte direct, spre deosebire de Donald Trump, pe care nu-l citează niciodată pentru a evita un conflict diplomatic, Sánchez a amintit că proprietarul Tesla, care este și proprietarul Starlink, are acum în mâinile sale viitorul militar al Ucrainei dacă decide să-și stingă sateliții și să-și orbească armata. Și acesta este un model pe care Europa trebuie să-l combată, a explicat el. „În Europa nu am fost competitivi tehnologic și trebuie să fim. Vrem ca totul să depindă de decizia unei persoane? Eu prefer ca decizia să fie a întregii Europe. Cu asta ne confruntăm”. În orice caz, în plus, Sánchez insistă că nu va sprijini discursurile mai belicoase ale unor lideri europeni. „Nu vom intra într-o cursă a înarmărilor, nu voi face discurs belicos, dar dacă trebuie să avansăm în capacități de descurajare”, a încheiat el.

Spania cere Bruxelles-ului transfer de fonduri comune pentru apărare

María Sahuquillo

Abordarea spaniolă asupra extinderii accentului mai mult către securitatea europeană, și nu doar către apărare; precum și dezbaterea privind cheltuielile militare în Spania s-a strecurat la summitul european de săptămâna trecută de la Bruxelles. Acolo, în fața omologilor săi, Sánchez a fost singurul lider care a cerut, în mod clar, ca partea comună a programului de reînarmare prezentat de Comisia Europeană (aproximativ 150.000 de milioane de euro) să fie prin subvenții, prin transferuri, în loc de împrumuturi care trebuie returnate, așa cum propune Executivul comunitar. Propunerea lui Sánchez, din Spania, ultima țară din coadă în cheltuielile militare ale NATO, nu a fost bine primită de mulți. Mai ales, în cele mai frugale și în țările nordice, printre care s-a creat un anumit disconfort. Au rămas cu impresia că președintele spaniol vrea ca toți să contribuie (sau direct să finanțeze) la apărarea spaniolă și ca Spania să reușească să-și îmbunătățească cifrele de investiții în apărare.

Cronograma, de asemenea, a sporit această îngrijorare printre aceste țări, deoarece Sánchez a anunțat, de asemenea, la summit că va crește cheltuielile militare de la 1,28% din PIB-ul actual până la 2% (cifra care marchează angajamentul față de NATO) înainte de 2029, data pe care o prevăzuse.

„Ceea ce am apărat în Comisia Europeană este că acest nou instrument financiar, cu 150.000 de milioane de euro, să nu fie doar împrumuturi, ci să existe transferuri. Și unele țări din nordul Europei pot crede că acest lucru este în interesul Spaniei sau al sudului Europei. Și nu este adevărat”, s-a apărat președintele Sánchez joi, în timpul unei apariții la La Moncloa. „Noi cerem aceste transferuri tocmai pentru aceste țări, ca și pentru noi”, a adăugat el.