Sánchez: Protecție europeană fără tăieri sociale

Sánchez: Protecție europeană fără tăieri sociale

În câteva cuvinte

Pedro Sánchez susține necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare în Spania ca răspuns la contextul geopolitic actual (agresiunea Rusiei, repoziționarea SUA), pledând pentru o autonomie strategică europeană. El asigură că această majorare, în linie cu angajamentele NATO, nu va afecta cheltuielile sociale și va fi orientată spre dezvoltare tehnologică și industrială printr-un nou plan național.


Discursul lui Pedro Sánchez privind creșterea cheltuielilor de apărare

Pedro Sánchez navighează un echilibru delicat între angajamentele luate cu partenerii săi la Bruxelles, care îi cer creșterea cheltuielilor pentru apărare, și opinia publică din Spania, reticentă la această majorare. De aceea, în primul său discurs major pe această temă în Congresul Deputaților, o temă ce monopolizează agenda internațională și tensionează politica spaniolă și majoritatea de guvernare, președintele a oferit o viziune epică și istorică a situației pentru a justifica creșterea cheltuielilor de securitate și apărare.

Sánchez a insistat, de asemenea, să garanteze că, atâta timp cât coaliția progresistă este la putere, acest lucru nu se va face în detrimentul cheltuielilor sociale, așa cum se ia în considerare în alte țări europene. "Neoimperialismul rus și schimbarea radicală în politica economică și militară a SUA obligă Europa să facă pași înainte și să fie curajoasă. Noi, europenii, continuăm să credem în diplomație și prosperitate. Dar nici Rusia, nici SUA nu văd lucrurile astfel. Trebuie să depășim blocajul melancoliei. Așa stau lucrurile, cerurile și granițele noastre nu vor mai fi protejate de alții, va trebui să o facem noi înșine. Cât timp acest Guvern va fi în funcție, acest efort nu se va face în detrimentul statului bunăstării. Vom sprijini Ucraina fără a atinge un cent din cheltuielile sociale sau de mediu", a insistat Sánchez, subliniind importanța menținerii protecției sociale în contextul noilor provocări de securitate.

Președintele a evitat orice detalii concrete, termene sau cifre, dincolo de ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare convenită de Mariano Rajoy în 2014 în cadrul NATO, argumentând că discuțiile în UE privind angajamentele specifice, sumele, domeniile de investiții și metodele de finanțare sunt încă în desfășurare. Interesul său a fost însă preponderent pedagogic, adresându-se în special stângii – nu doar celei politice, ci și celei sociale, cetățenilor progresiști – care are numeroase rezerve. "Știu că spaniolii vor să ajute Ucraina, dar știu și că nu vor să contribuie la o cursă a înarmărilor care să ducă la noi conflicte. Nu îi vom pune să aleagă, pentru că nu este necesar să aleagă", a asigurat președintele, căutând să calmeze temerile legate de o potențială militarizare excesivă.

Ideea transmisă este că întreaga creștere a cheltuielilor poate fi realizată printr-o viziune tehnologică, generând locuri de muncă și dezvoltare industrială, fără a afecta restul bugetului. Singurul anunț concret al lui Sánchez a fost gruparea tuturor acestor noi investiții într-un "mare plan național pentru dezvoltarea tehnologiei și a securității și apărării spaniole". "Vom face un nou salt tehnologic și industrial. Obiectivul este ca Spania să beneficieze de acest stimul", a conchis președintele, insistând pe ideea că Europa trebuie să se consolideze pentru a nu mai depinde niciodată de "o schimbare de dispoziție la Washington", așa cum tocmai s-a întâmplat.

"Ordinea internațională se schimbă, nimeni nu știe ce se va întâmpla, dar nu ne mai putem baza pe alții. Nu putem depinde de schimbările de dispoziție de la Washington. Noi, europenii, trebuie să fim mai puternici. Este timpul să împărțim mai multă suveranitate", insistă el, într-un discurs de apărare fermă a proiectului Uniunii Europene și a necesității unei autonomii strategice europene.

Read in other languages

Про автора

Marius scrie despre evenimente politice din Spania, el are abilitatea de a face o analiză profundă a situației politice din țară.