Rebeliunea celor cinci magistrați de la Curtea de Apel din Sevilla, care au evitat momentan executarea sentințelor Curții Constituționale în cazul ERE și intenționează să le conteste la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a escaladat ieri. Cei cinci judecători consideră că instanța constituțională ar fi putut încălca dreptul european prin sentința care îl achită de delictul de deturnare de fonduri pe fostul președinte andaluz José Antonio Griñán, printre alții, și pregătesc un recurs la justiția europeană.

Curtea Constituțională a solicitat ordonanța prin care aceștia invocă această circumstanță pentru a o studia, iar judecătorii sevilieni au cerut ieri instanței de garanții să clarifice obiectul cererii lor. „Tribunalul, prin intermediul Secretarului de Justiție al Plenului, a cerut Curții de Apel din Sevilla rezoluția pe care a emis-o în executarea sentințelor care au admis recursurile de amparo în cazul ERE din Andaluzia. Această cerere a fost făcută pentru a avea oficial un document care era public, cu scopul de a-l delibera în plen” și a răspuns Curtea Constituțională printr-un comunicat. Sectorul progresist și majoritar al acestei instanțe intenționează să împiedice recursul Curții de Apel din Sevilla la justiția europeană, considerându-l contrar articolelor 4 și 92 din propria lege organică a instanței de garanții, care stabilește supremația rezoluțiilor sale, stipulând că acestea nu pot fi revizuite de nicio instanță ordinară.

Experți constituționaliști consultați de Джерело новини nu văd șanse de reușită pentru inițiativa Curții sevillane. „Ar fi foarte interesant să cunoaștem criteriul tribunalului european pentru a adăuga opinii la cazul ERE, ca jurist aș fi încântat, dar procedural dreptul spaniol nu permite acest lucru. Dreptul pozitiv este cel care este, nu încape inginerie imaginativă. Interpretul suprem este Curtea Constituțională, care poate declara nulă orice rezoluție a justiției ordinare” și reamintește Miguel Revenga, profesor de Drept Constituțional la Universitatea din Cádiz.

Dacă în 2019 Curtea de Apel din Sevilla i-a condamnat pe cei 19 foști înalți funcționari ai Guvernului andaluz în componenta politică a cazului ERE; în 2022 Curtea Supremă a confirmat teza sa cu o altă sentință de condamnare; iar anul trecut Curtea Constituțională a redus substanțial pedepsele și a ordonat Curții sevillane să emită noi sentințe pentru a le adapta criteriului său. Judecătorii sevilieni i-au eliberat pe politicienii încarcerați, dar au lăsat noile sentințe într-un limb juridic pentru a se conforma deciziei Curții Constituționale.

Acum, opt luni mai târziu, cei cinci magistrați s-au revoltat după ce au acceptat provocarea lansată de PP, acuzare particulară în cauză, care a cerut Curții să prezinte o chestiune preliminară la tribunalul cu sediul în Luxemburg. Judecătorii consideră că instanța constituțională și-a depășit atribuțiile prin sentințele sale, invadând jurisdicția sa și pe cea a Curții Supreme, pe lângă faptul că a lăsat neprotejat patrimoniul public și „a subminat încrederea societății în gestionarea onestă a fondurilor publice” și . În paralel, Curtea de Apel acuză organul de garanții că a contravenit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene referitor la lupta împotriva fraudei și a activității ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

„Abordarea Curții de Apel este foarte surprinzătoare și mă lasă perplex. Chestiunea preliminară se ridică pentru norme naționale sau practici generale, pentru o aplicare a ordinii juridice, dar nu pentru a rezolva un caz concret. Curtea de Justiție a UE nu este un tribunal de amparo sau de revizuire a sentințelor și se caută formule pentru ca rezoluția Curții Constituționale să nu aibă eficacitate” și consideră Luis López Guerra, profesor de Drept Constituțional, fost vicepreședinte al organului de garanții și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Este o chestiune [cazul ERE] deja judecată și legea organică a Curții Constituționale stabilește că niciun tribunal nu va putea rejudeca ceva deja judecat de această instanță” și adaugă López Guerra.

Decizia magistraților sevilieni coincide în timp cu o consultare ridicată de Tribunalul Superior de Justiție din Madrid (TSJM) la CJUE, deoarece consideră că o sentință a Curții Constituționale privind o hotărâre arbitrală empresarială poate contrazice doctrina europeană. Judecătorii tribunalului superior madrilen s-au adresat direct celui din Luxemburg pentru a le clarifica dacă sunt obligați să respecte sentința Curții Constituționale. Decizia a avut două voturi favorabile și votul disident al președintelui sălii — care este și președintele TSJM — Celso Rodríguez Padrón, care estimează că este imposibil să se eludeze criteriul Curții Constituționale, tribunal care a cerut și el rezoluția TSJM.

Padrón subliniază că „insistența cu care interpretul suprem al Constituției a stabilit în aceste rezoluții cadrul de acțiune al tribunalelor de justiție poate fi doar completată cu mandatul conținut în articolul 5.1 din Legea Organică a Puterii Judiciare, care atribuie jurisprudenței constituționale un caracter cu adevărat obligatoriu pe baza căruia organele jurisdicționale trebuie să interpreteze și să aplice legile și regulamentele” și . Magistratul subliniază că „nu este vorba de a nega efectul de primat al dreptului comunitar” și , ceea ce ar însemna „o adevărată temeritate” și , „și nici nu este vorba de a nega posibilitatea în abstract de a promova o chestiune preliminară” și . Ceea ce se întâmplă – continuă el – este că „în fața unei succesiuni atât de reiterate și constante de sentințe care au definit, delimitat, repetat și dezvoltat cadrul – conceptual și procedural – în care se pot mișca în acest domeniu tribunalele care judecă acțiunile de nulitate a hotărârilor arbitrale, nu consider oportună ridicarea acestei chestiuni preliminare” și . Și mai departe, adaugă că „în prezentul caz, pronunțarea clară deja realizată de Curtea noastră Constituțională prin sentința care acordă amparo entității comerciale Auro New Transport Concept, dezactivează necesitatea de a promova chestiunea preliminară pentru soluționarea litigiului, și prin urmare aceasta devine un demers neprocedural” și . Padrón citează „avertismentul” și pe care organul de garanții l-a adresat tribunalelor ordinare în mai multe sentințe — printre care 146/2024 — în sensul că nu au „dreptul de a ridica o ‘discrepanță rezonabilă’ în raport cu doctrina Curții Constituționale, încetând să o aplice ‘pentru că nu li se pare adecvată’” și . Dimpotrivă — adaugă textul — „există datoria manifestă de a o respecta” și .