Guvernul central spaniol și cel al Insulelor Canare s-au reunit joi pentru a răspunde recentului ordin al Curții Supreme care obliga ca peste 1.000 de minori migranți neînsoțiți, solicitanți de azil, să fie transferați în sistemul național de primire. Totuși, în așteptarea unei soluții de consens, Executivul central a contestat hotărârea înaltei curți și a solicitat suspendarea termenului de 10 zile acordat de magistrați pentru preluarea acestor minori, aflați în prezent sub protecția serviciilor din Canare.

În recursul consultat de presă, Avocatura Statului susține că administrația autonomă canariană este competentă în materie de primire a minorilor migranți, indiferent dacă sunt sau nu solicitanți de protecție internațională. Potrivit Guvernului, respectarea deciziei și transferarea acestor minori către resursele statului ar aduce «prejudicii interesului superior al copilului».

Măsura asigurătorie dispusă pe 25 martie de Curtea Supremă obliga statul să preia cei peste 1.000 de minori neînsoțiți (1.221 conform datelor ACNUR) aflați în centrele de primire din Canare și care au solicitat azil sau și-au manifestat oficial intenția de a o face. Judecătorii admit că, în această privință, există o suprapunere de competențe între administrația centrală și cea autonomă: în calitatea lor de minori «în evidentă situație de vulnerabilitate», comunitatea autonomă ar trebui să se ocupe de ei, dar «atunci când la condiția de minor se adaugă circumstanța depunerii unei cereri de azil», intră în acțiune legislația specifică, de competența statului. Magistrații recunosc că primirea acestor minori necesită colaborarea ambelor administrații, dar consideră situația actuală «nesustenabilă», motiv pentru care au optat pentru măsura asigurătorie a accesului imediat la sistemul național de primire pentru solicitanții de azil.

Avocatura Statului nu este de acord cu teza Curții Supreme deoarece, susține aceasta, contravine doctrinei constituționale, principiului general al priorității interesului superior al copilului și este contrară dreptului la azil. Normativa stabilește, în mod specific, că persoanele minore solicitante au dreptul de a fi tratate «într-un mod diferit și specific situației lor» și trimite gestionarea lor către comunitățile autonome competente în materie de minori.

Guvernul amintește că articolul 48 din Legea privind Dreptul la Azil din 2009 stipulează că minorii neînsoțiți solicitanți de protecție internațională vor fi direcționați către serviciile competente în materie de protecție a minorilor. «Prin urmare, însăși Legea 12/2009 stabilește că solicitanții de protecție internațională minori neînsoțiți trebuie direcționați către serviciile competente în materie de protecție a minorilor, adică comunitățile autonome, ajungând la concluzia inversă celei stabilite în ordinul contestat», avertizează Avocatura Statului.

Documentul prezentat de reprezentantul juridic al Guvernului argumentează, de asemenea, că referințele la minori din decretul din 2022 care aprobă regulamentul sistemului de primire în materie de protecție internațională sunt orientate către minorii însoțiți de familiile lor, nu către minorii neînsoțiți. Această circumstanță, avertizează Avocatura Statului, înseamnă că resursele Sistemului de Primire pentru Protecție Internațională «nu sunt concepute și nu dispun de mijloacele umane și materiale pentru a îngriji persoanele minore neînsoțite, ceea ce, în plus, aduce în mod necesar prejudicii interesului superior al copilului».

Guvernul respinge și ideea susținută de Curtea Supremă conform căreia, în cazul suprapunerii de competențe privind acești minori, ar trebui să prevaleze competența statului. Avocatura Statului invocă doctrina Curții Constituționale care stabilește că, în caz de concurență de competențe în care colaborarea celor două administrații nu este posibilă, exercitarea competenței revine «titularului celei care prevalează în fiecare caz». Și, în acest caz, competența prevalentă este cea a Insulelor Canare asupra minorilor migranți neînsoțiți. Executivul argumentează că minorii solicitanți de protecție internațională au dreptul la «statutul dublu» conferit de calitatea de minor și de cea de solicitant de azil. «Cu toate acestea, cel care trebuie prioritizat, fiind conform, de asemenea, cu interesul său superior, este cel de minor», semnalează Avocatura Statului, care susține că, atunci când trebuie garantat dreptul unui minor solicitant de azil la primire materială, «această primire trebuie asigurată într-un mod distinct, specific și adaptat statutului de minor». «Prin urmare, dacă conceptul de minor prevalează asupra celui de solicitant de azil și asupra oricărei alte considerații ca străin, este clar că competența prevalentă este cea referitoare la protecția minorilor. Aceasta înseamnă că, în cazurile minorilor, Comunitățile Autonome sunt cele care trebuie să exercite competența», conchide Avocatura Statului.