Expectativa domină în rândul universităţilor din ţară după ce preşedintele Pedro Sánchez a anunţat luni măsuri menite să înăsprească criteriile pentru crearea de noi campusuri, pe fondul proliferării instituţiilor educaţionale de calitate îndoielnică. Deşi normativul, fără caracter retroactiv, va afecta în egală măsur&abrave; viitoarele universităţi private şi publice — astăzi există 46, respectiv 50 —, cele 10 care aşteaptă raportul Conferinţei Generale de Politică Universitară, ce reuneşte Ministerul &Știinţei şi guvernele autonome, aparţin sectorului privat, care este pe cale să devină majoritar în Spania. În acest grup, multe universităţi au o traiectorie lungă şi solidă, cum ar fi cea din Navarra sau Ramon Llull (URL) din Barcelona. Prin urmare, s-a manifestat interesul de a afla ce părere au acestea în privinţa reformei. Dintre cele patru care au dorit să îşi exprime opinia — trei au refuzat să participe —, toate evaluează pozitiv reforma, deşi cu unele rezerve.

Rectorul URL, Josep Antoni Rom, argumentează că «lipsa de finanţare de care suferă universităţile publice le-a slăbit şi a favorizat apariţia celor private pentru a umple golurile descoperite». El comentează referindu-se la situaţia din Madrid. Preşedintele Sánchez rămâne critic faţă de acest peisaj. «O universitate nu poate fi un automat de vânzări şi nici nu poate deveni o afacere educaţională de faţadă», a spus el săptămâna aceasta.

Există proiecte care intenţionează să se instaleze la un etaj al unei clădiri de birouri sau în zone industriale, altele prezintă o garanţie de 3.000 de euro. Dacă ritmul de creare nu încetineşte, în câteva luni universităţile care nu sunt deţinute de stat vor fi majoritare, iar calitatea lor va fi adesea pusă sub semnul întrebării.

Rom explică faptul că «una dintre cheile continuităţii şi supravieţuirii universităţilor private este să se situeze într-un loc unde oferta publică este slabă», pe lângă renume. Administraţia nu a mai deschis niciun campus din 1998, Politehnica din Cartagena. Între timp, sectorul care nu este deţinut de stat a lansat 31 în acest interval.

«Parametrii de calitate trebuie să fie foarte înalţi pentru ca un student să decidă să plătească taxele de şcolarizare ridicate, când ar putea studia la o universitate publică», consideră Rom. Rectorul insistă că, dacă cineva decide să finanţeze o universitate privată, o face pentru prestigiul acesteia, dar în realitate mulţi studenţi recurg la această opţiune deoarece nu ating nota de admitere necesară pentru a accesa programele dorite. Doar câteva, precum Ramon Llull, sunt considerate prima opţiune.

Majoritatea studenţilor înscrişi la masterate private provin din acest sector şi există mai mulţi studenţi în primul an la Medicină în Madrid, plătind până la 23.000 de euro pe an, decât în campusurile publice, unde costurile sunt în jur de 1.240 de euro anual.

Àngels Fitó, rectorul Universitat Oberta de Catalunya (UOC) — fundaţie privată cu preţuri publice, care oferă formare online —, evaluează pozitiv reforma, care se aşteaptă să fie adoptată în mai. Cu noul normativ, universităţile la distanţă vor fi autorizate cu aprobarea Parlamentului, fiind implementate pe întreg teritoriul naţional.

Fitó consideră că modificarea decretului «va soluţiona o anomalie care se produce în Spania, deoarece rapoartele agenţiilor de calitate nu sunt obligatorii, lucru care nu se întâmplă în restul Europei». Ceea ce propune Guvernul este adăugarea unui raport obligatoriu, şi de data aceasta cu caracter obligatoriu, care trebuie realizat de agenţia de evaluare ANECA sau de omologii săi regionali. Rectorul consideră că decizia «este bună pentru întregul sistem» deoarece va favoriza încrederea cetăţenilor în valoarea campusurilor.

De asemenea, consideră adecvată modificarea legislativă, deoarece «este o modalitate de a garanta că iniţiativele prezentate au într-adevăr o vocaţie universitară». Exigenţa existenţei unei contribuţii în trei din cele cinci ramuri ale cunoaşterii, existenţa unui minim de 4.500 de studenţi şi garantarea activităţii de cercetare i se par «foarte naturale». În opinia sa, o universitate care nu cercetează nu ar trebui considerată ca atare, deoarece funcţia sa este de «a genera şi transmite cunoştinţe».

Josep Antoni Rom recunoaşte că reforma răspunde unei schimbări de paradigmă în sector. El explică că «în ultimul deceniu s-a produs o dinamică greu de imaginat acum câţiva ani», în care cererea de educaţie superioară a crescut mult, în special pentru masterate.

«Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că educaţia a fost comercializată», adaugă Fitó. Pentru ea, modificarea decretului nu va reprezenta o ofensivă. «Titularitatea publică şi privată trebuie lăsată în afara dezbaterii, deoarece nu are nicio legătură cu acest subiect. Accentul este pus pe calitate şi pe afacere», susţine ea.

Rom explică că Spania este un pol de atracţie pentru studenţii străini, în special din America de Sud, iar atunci când există cerere, apar companii şi fonduri de investiţii care văd în educaţia superioară o oportunitate de afaceri. «Nimeni nu se gândea acum câţiva ani că acest lucru va genera profit. Ceea ce ni s-a întâmplat este că realitatea ne-a depăşit şi acum este urgent să schimbăm normativul», mărturiseşte el.

Făcând un exerciţiu de memorie, rectorul URL — universitate născută în 1990 din concentrarea mai multor şcoli, precum Esade, şi altele cu peste un secol de istorie — adaugă că în Spania, la început, au existat şcoli universitare private, care începând cu anii '80 au început să devină universităţi şi au apărut altele noi, dar non-profit. «Atunci, educaţia superioară nu era văzută cu o viziune mercantilistă», subliniază el. Totul se schimbă în ultimul deceniu, când «cererea mare atrage companiile, care o văd ca pe o sursă de venituri».

Virtuala Universidad Abierta de Europa este a paisprezecea universitate privată care se intenţionează a fi deschisă în Madrid, deşi are un raport negativ, obligatoriu dar neconstrângător, din partea Ministerului &Știinţei, Inovării şi Universităţilor. Zece comunităţi autonome, şapte guvernate de PP, au votat de asemenea împotriva proiectului.

În prestigiosul clasament Shanghai, cea mai cunoscută clasificare universitară internaţională din lume, care poziţionează un total de 1.000 de entităţi şi evaluează în mare măsură meritele ştiinţifice, reuşesc să intre 36 de universităţi spaniole, deşi există doar una privată, cea din Navarra, proprietatea Opus Dei şi cunoscută pentru accentul pus pe cercetare. Acum, aceasta studiază proiectul de modificare a decretului regal.

Acesteia îi aparţin şcoala de afaceri IESE şi consolidata Clinică Universitară din Navarra. «Ca entitate de cercetare, non-profit şi cu peste 70 de ani de existenţă, adaptarea la diferitele măsuri şi normative face parte din munca noastră, iar faptul că sistemul universitar spaniol este de calitate şi competent este foarte important pentru noi. Este ceva, fără îndoială, în beneficiul tuturor», susţin surse din cadrul acestei universităţi în legătură cu noile măsuri.

Rectorul Universităţii Internaţionale din Catalonia (UIC) — privată şi, de asemenea, legată de Opus Dei —, Alfonso Méndiz, se arată mai reticent. Pe de o parte, aplaudă obiectivul de «a pune capăt universităţilor care sunt concepute ca afaceri». Pe de altă parte, consideră că decretul în vigoare, elaborat cu Manuel Castells la conducerea ministerului în 2021, este deja exigent şi se îndoieşte de amploarea pe care o va avea modificarea.

El comentează că noile cerinţe de menţinere a unui echilibru între predare şi cercetare — UIC este a doua universitate privată cu cea mai mare producţie ştiinţifică per profesor, după Navarra — sau de a avea raportul pozitiv al agenţiilor de calitate nu sunt întotdeauna îndeplinite de universităţile deja existente. Potrivit lui, «chiar şi unele dintre cele publice».

De asemenea, consideră că în acest proces ar fi fost convenabil să se asculte conferinţa rectorilor (CRUE). Aceştia s-au întâlnit cu ministerul timp de un an, dar au aflat textul final în scris după ce a trecut prin procedura de urgenţă a Consiliului de Miniştri săptămâna aceasta.

Cele mai înalte funcţii academice ale universităţilor Deusto, Pontificia Comillas şi Mondragón, toate private, refuză să discute despre acest subiect, deşi au fost contactate pentru că sunt entităţi non-profit, cu o lungă tradiţie şi o bună poziţionare în clasamentele naţionale. Ele operează ca fundaţii, ceea ce le obligă să reinvestească profiturile în campus. Potrivit ministrului Universităţilor, Diana Morant, acestea îndeplinesc «cu prisosinţă» cerinţele decretului.

CRUE, care reuneşte cele 50 de universităţi publice şi 27 din cele 46 private, s-a pronunţat joi pentru a-şi arăta respingerea faţă de deschiderea de noi campusuri în ciuda evaluărilor nefavorabile. Insistă asupra importanţei asigurării calităţii academice cu finanţare suficientă şi îşi reiterează îngrijorarea faţă de proliferarea iniţiativelor de creare de noi centre fără o considerare reală a nevoilor sistemului spaniol.

Atac injust

Asociaţia Centrelor Autonome de Învăţământ Privat (ACADE) — din care fac parte, printre altele, Universidad Europea şi Alfonso X El Sabio, deţinute de fonduri de investiţii, sau centrul afiliat CESUGA, cu un raport contrar din partea ministerului pentru deschiderea sa în Galicia — manifestă într-un comunicat că afirmaţiile Guvernului «sunt un atac injust şi nejustificat la adresa unor instituţii care s-au dovedit a fi cheie în îmbunătăţirea calităţii educaţionale şi în angajabilitatea tinerilor spanioli».

Aceasta aminteşte că au reuşit să înmatriculeze peste 350.000 de studenţi şi că cresc în fiecare an cu peste 10%, cu «cifre remarcabile» în indicatorii de calitate şi cu o rată de abandon foarte redusă. Recunoaşte că cercetarea este mai intensă în universităţile publice «deoarece beneficiază de fonduri» de la Administraţie.

După modificare, decretul va cere obţinerea de contracte de cercetare echivalente cu 2% din bugetul anual şi demonstrarea garanţiilor de solvabilitate economică. Universităţile private vor trebui să furnizeze mult mai multe informaţii. Până în prezent, ministerul, în multe ocazii, nu cunoaşte bugetul cu care acestea operează şi preţurile studiilor lor.

Pentru rectorul Josep Antoni Rom, viitoarea normativă trebuie să servească drept umbrelă protectoare pentru sector, cu intenţia de a descuraja diferenţele de criterii aplicate de comunităţile autonome la acordarea permiselor de deschidere pentru campusurile private: «Este legitim să se creeze universităţi, problema este că studiile trebuie reglementate prin nişte linii directoare calitative».