Comisia Europeană a anunțat că Spania este unul dintre cele patru state membre ale Uniunii Europene care vor putea reloca solicitanți de azil în alte țări sau vor primi compensații economice, odată ce Pactul privind migrația și azilul va intra în vigoare la jumătatea anului 2026. Această decizie vine ca răspuns la presiunea migratorie semnificativă cu care se confruntă Spania, alături de Italia, Cipru și Grecia, având un „număr disproporționat” de sosiri neregulate.

Mecanismul, care vizează redistribuirea a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil anual, va fi obligatoriu, însă Bruxelles-ul a propus flexibilități pentru a atenua reticența unor state, precum Polonia, care s-a opus primirii de migranți sau plății costurilor aferente. Pentru astfel de situații, Comisia a elaborat o scutire menită să reducă opoziția.

Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a subliniat că, pe lângă relocalizarea migranților, statele membre pot opta și pentru compensații financiare sau „măsuri alternative de solidaritate”, care pot include ajutor material sau personal. Deși inițial s-a discutat despre o cotă de până la 22.000 de euro per refugiat pentru țările care refuză relocarea, Comisia a evitat să stabilească o cifră, lăsând această decizie Consiliului UE. Un „forum de solidaritate de nivel înalt” va stabili valoarea globală a fondului comun (estimat la cel puțin 600 de milioane de euro acum doi ani) și contribuția fiecărui stat.

Anunțul Comisiei a fost amânat, reflectând dificultatea continuă de a ajunge la un consens pe tema migrației în UE, unde unele state iau în considerare crearea de centre de migranți în afara frontierelor, pe modelul Albaniei-Italia sau al Rwandei-Regatului Unit. Primul raport anual privind migrația și azilul indică o „îmbunătățire continuă” a situației migratorii în UE între iulie 2024 și iunie 2025, cu o reducere de 35% a intrărilor neregulate, atribuită și unei „cooperări sporite cu țările aliate”. Cu toate acestea, provocările persistă, în special din cauza presiunii continue a sosirilor neregulate și a mișcărilor neautorizate în interiorul UE, precum și a găzduirii refugiaților din Ucraina.

Comisia a clasificat cele 27 de state membre în funcție de „nivelul de presiune migratorie”. Pe lângă Spania, Italia, Cipru și Grecia, alte 12 țări, inclusiv Belgia, Franța, Germania, Polonia și Finlanda, sunt considerate a fi sub „risc de presiune migratorie” și vor beneficia de acces prioritar la instrumentele de sprijin. Un al treilea grup, format din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croația, Austria și Polonia, se află într-o „situație migratorie semnificativă” din cauza presiunilor acumulate în ultimii cinci ani și pot solicita reduceri ale contribuțiilor la fondul de solidaritate.

Brunner a descris propunerea ca fiind echilibrată, menită să „restabilească încrederea” statelor și „controlul” frontierelor, într-un sistem migratoriu „just și ferm”. El a accentuat importanța continuării progreselor în controlul și procedurile de la frontieră, accelerarea procesului de azil și retururile eficiente. Comisarul a amintit că propunerile Comisiei privind reforma regulamentului de returnare și lista comună a „țărilor de origine sigure” sunt încă în așteptare pentru aprobare.