În câteva cuvinte
Spania își reconfirmă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, țintind să atingă acest obiectiv NATO „mult mai devreme” de termenul limită din 2029, conform ministrului Margarita Robles. Discuțiile de la Forumul La Toja au evidențiat nevoia creșterii investițiilor europene în industria de apărare pentru a reduce dependența de SUA, deși există divergențe privind trimiterea de trupe în Ucraina și strategia generală de securitate a UE. Figuri precum Josep Borrell și Mariano Rajoy au subliniat necesitatea unei Europe mai autonome din punct de vedere militar, în timp ce alții, ca Augusto Santos Silva, au pledat pentru diplomație extinsă.
Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a evitat să specifice un termen exact pentru creşterea cheltuielilor militare la 2% din PIB, deşi a reiterat că obiectivul va fi atins deoarece Spania „îşi respectă întotdeauna angajamentele”. Termenul a devenit controversat după ce Mark Rutte, secretarul general al NATO, a afirmat că Spania va atinge această cifră în vară. Robles a dezvăluit doar marţi că obiectivul va fi îndeplinit „mult mai devreme” de 2029, termenul limită vehiculat până acum. Ministrul spaniol s-a distanţat şi de poziţia altor ţări europene, precum Franţa sau Regatul Unit, privind trimiterea de soldaţi în Ucraina în acest moment, considerând că războiul în curs nu oferă condiţii pentru acţiunea unui contingent internaţional de menţinere a păcii.
În cadrul participării sale la Forumul La Toja, desfăşurat marţi la Fundaţia Calouste Gulbenkian din Lisabona, Robles a susţinut ca majorarea investiţiilor militare să servească la dezvoltarea industriei spaniole şi europene, cu scopul de a reduce dependenţa de tehnologia americană. „În multe privinţe suntem subordonaţi tehnologiei Statelor Unite, trebuie să mizăm pe Europa”, a declarat aceasta în intervenţia sa alături de ministrul Apărării din Portugalia, Nuno Melo.
Robles a subliniat că Spania a majorat anual bugetul apărării cu 10% în ultimii şapte ani, concentrându-se în special pe investiţii industriale, cum ar fi construcţia de nave la şantierele navale Navantia din Galicia sau proiecte de modernizare aeriană în colaborare cu Airbus. „Dorim o industrie spaniolă şi europeană modernă şi avansată. Când investim în apărare, investim în pace şi securitate, dar şi în crearea de locuri de muncă şi în combaterea fragilităţilor noastre”, a afirmat ea. Ministrul a reamintit că Spania are 4.000 de militari în misiuni în întreaga lume, subliniind că procentul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare este „o metrică” care nu spune totul. „Avem trupe spaniole care asigură securitatea în ţări unde investiţia lor în apărare depăşeşte 2% din PIB”, a spus ea.
Ministrul a menţionat diferenţele de sensibilitate în opiniile publice europene, unde un kit de supravieţuire sau creşterea cheltuielilor pentru apărare nu sunt percepute la fel în nordul şi sudul continentului. Aceste diferenţe privind percepţia ameninţării ruseşti nu ar trebui, în opinia sa, să afecteze unitatea europeană în proiectarea apărării sale. „Mă îngrijorează că această unitate ar putea începe să se fractureze din cauza unor probleme de politică internă sau electorală”, a semnalat ea.
„Istoria şi geografia contează”, a subliniat fostul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, indicând că ameninţarea rusă nu este percepută la fel în Cádiz ca în Helsinki. „Nici eu, nici succesoarea mea nu vom obţine unanimitatea europenilor cu privire la războiul din Ucraina, deoarece există ţări care nu văd Rusia ca pe un pericol pentru Europa”, a evidenţiat el. Borrell a propus căutarea unor soluţii care să depăşească obstacolul unanimităţii între cele 27 de ţări, aşa cum s-a făcut pentru a răspunde crizei euro. „Este utopic să credem că vom avansa într-o apărare comună fără mai multă integrare politică. Dacă vrem să rămânem în cochilia celor 27 din UE, nu vom ajunge nicăieri”, a afirmat el.
Aproape toţi participanţii la Forumul La Toja, aflat la a treia ediţie la Lisabona, au convenit asupra necesităţii creşterii investiţiilor Europei în propria apărare, dar formulele propuse nu au coincis întotdeauna. „Aproape că am subcontractat politica de apărare către SUA. Acum pare că se va schimba, trebuie să investim în apărare aşa cum au făcut Germania şi Regatul Unit, să renunţăm la eufemisme şi să nu înşelăm oamenii”, a cerut fostul preşedinte al Guvernului, Mariano Rajoy. „Europa trebuie să se maturizeze”, a rezumat el.
Vocea cea mai discordantă a fost cea a lui Augusto Santos Silva, fost preşedinte al Adunării Republicii şi ministru al Afacerilor Externe în Portugalia. În opinia sa, soluţia la noul scenariu geopolitic nu constă în reînarmarea Europei, „o viziune îngustă”, ci în extinderea influenţei europene prin diplomaţie în alte zone ale lumii. „Trump lasă Chinei toată libertatea de a-şi spori influenţa în Africa şi America Latină. Europa este singurul actor care poate contracara acest lucru”.
Borrell a recunoscut că securitatea depăşeşte sfera strict militară şi este poliedrică. „Dar să nu ne ascundem în spatele acestui fapt. Am trăit pe spinarea prietenului american”, a spus el înainte de a-i da dreptate lui Donald Trump în această privinţă. „SUA au 31 de baze şi 100.000 de soldaţi desfăşuraţi în Europa, au dreptul să îi retragă. La ce nu au dreptul este să taie ajutorul pentru dezvoltare”, a subliniat el după ce a afirmat că suprimarea cheltuielilor pentru cooperare va provoca o catastrofă umanitară, care va ajunge să afecteze Europa. „Bazele SUA servesc la apărarea intereselor SUA”, a contrapus Santos Silva, care a avertizat asupra „risipei” pe care o va reprezenta continuarea achiziţionării de material militar din SUA şi creşterea dependenţei europene de tehnologia sa.
Consolidarea Europei a fost o idee comună. În discursul său de închidere a forumului, preşedintele Republicii Portugalia, Marcelo Rebelo de Sousa, a revendicat „o singură voce” comunitară, aşa cum s-a întâmplat în gestionarea pandemiei sau a războiului din Ucraina. „Europa trebuie să arate că este o putere internaţională”, a provocat el. De asemenea, Carlos Moedas, actualul primar al Lisabonei şi fost comisar european, s-a arătat favorabil avansării integrării printr-o piaţă comună de capital şi prin pariul pe inovaţie pentru a spori suveranitatea în materie de securitate. „Există o Europă invizibilă care este cel mai admirată în afara Europei, cum ar fi securitatea alimentară. Europa este un mare substitut pentru imperiile eşuate, dar trebuie să schimbăm paradigma subcontractării securităţii către SUA, a energiei către Rusia şi a productivităţii către China”, a reflectat el.
Nu totul s-a învârtit în jurul apărării. Ministrul Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei, Luis Planas, s-a arătat încrezător că acordul dintre UE şi Mercosur va avansa în a doua jumătate a anului, sub preşedinţia daneză, şi a subliniat că este vorba despre un pariu pe comerţul internaţional „bazat pe reguli”. „Este o mare oportunitate pentru Spania şi Portugalia”, a comentat el.
