Planurile SUA pentru Ucraina: O «ofertă finală» controversată

Planurile Statelor Unite, sub forma unei «oferte finale» pentru a pune capăt războiului din Ucraina, implică acceptarea de către Kiev a pierderii peninsulei Crimeea, ocupată ilegal din 2014, și a restului teritoriilor din alte patru provincii din est și sud, asupra cărora Kremlinul a câștigat controlul de la invazia amplă declanșată în februarie 2022. Totul, în schimbul înghețării luptelor de către Moscova pe linia frontului. De asemenea, într-un climat de presiune crescândă asupra Kievului, Washingtonul intenționează ca Ucraina să accepte să nu facă parte din NATO — deși ar face parte din Uniunea Europeană — și să fie ridicate sancțiunile impuse Rusiei. Ar fi neconstituțional să se renunțe la Crimeea, a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Președintele Donald Trump — care, la fel ca în războiul din Orientul Mijlociu, își cere și el partea — prevede, de asemenea, ca centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, să rămână sub controlul său, împreună cu exploatarea subsolului ucrainean, ca o contrapartidă pentru sprijinul oferit în timpul conflictului.

Diverse publicații americane, precum Axios și Washington Post, au prezentat această propunere a SUA, rezumată într-un document de o pagină pe care Statele Unite l-au prezentat ca «oferta finală» a lui Trump și pe care surse oficiale ucrainene o consideră părtinitoare față de pozițiile rusești, conform Axios. Recunoașterea prezenței ruse în Crimeea ar fi de jure, iar în restul regiunilor, de facto. Planul președintelui SUA — rezumat în șapte puncte — oferă Ucrainei «o garanție solidă de securitate» în fața realizărilor rusești, adaugă Axios, deși omite detaliile pentru a o obține: deocuparea de către Kremlin a zonelor din regiunea Harkov (nord-est) pe care le controlează; libera circulație prin râul Nipru, principala arteră fluvială a țării; precum și o compensație și ajutor pentru reconstrucție.

Administrația americană a făcut să circule acel document de șapte puncte înainte de miercuri, când era programată o nouă rundă de negocieri privind o posibilă încetare a focului la Londra, pe care Guvernul Regatului Unit a decis în cele din urmă să o reducă la un «nivel tehnic», după ce atât secretarul de stat american, Marco Rubio, cât și trimisul special al președintelui Trump și-au anunțat anularea prezenței în capitala britanică. Ideea că întâlnirea de la Londra nu va obține progrese substanțiale a cântărit în decizia lui Rubio de a-și anula călătoria.

Un grup de oficiali de rang înalt germani, francezi, americani, ucraineni și britanici vor continua să avanseze pe chestiuni tehnice, dar va fi într-o întâlnire fără acces la mass-media. Contactele din capitala britanică sunt continuarea celor desfășurate săptămâna trecută la Paris, unde reprezentanții ucraineni au ascultat liniile generale ale propunerii Washingtonului, care a amenințat deja în capitala franceză cu retragerea din procesul de negociere dacă nu se înregistrează progrese curând.

Realitatea este că timpul lucrează în defavoarea Ucrainei atât pe câmpul de luptă, cât și în sfera diplomatică, în timp ce Rusia își consolidează pozițiile în jurul a 20% din cei aproximativ 600.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, care, pe lângă peninsula Crimeea, cuprind o mare parte din regiunile Lugansk și Donețk în est și Zaporojie și Herson în sud. Zelenski a subliniat marți că Constituția țării împiedică acordarea oricărei recunoașteri a Moscovei asupra Crimeei. El sugerează, de asemenea, că ceea ce propune SUA servește președintelui rus, Vladimir Putin, să continue războiul și ambițiile sale expansioniste.

În ceea ce privește instalațiile centralei nucleare Zaporojie, ocupate de militari ruși încă din primele zile ale invaziei ample din 2022, Washingtonul prevede ca acestea să fie considerate în continuare teritoriu ucrainean, deși vor trece sub controlul său și vor putea furniza energie electrică atât Rusiei, cât și Ucrainei. Nu departe de acea zonă a centralei de la Zaporojie, deși pe malul opus al Niprului, a avut loc miercuri un bombardament rusesc asupra unui autobuz, care a provocat cel puțin nouă morți — șapte femei și doi bărbați — și aproape cincizeci de răniți, potrivit autorităților locale. Atacul a fost efectuat cu ajutorul unei drone în localitatea Marhaset (regiunea Denipropetrovsk).

Acea ofertă finală a lui Trump dezvăluită de Axios nu uită nici interesul său pentru subsolul ucrainean. SUA și Ucraina au semnat săptămâna trecută un pre-acord pentru exploatarea mineralelor, pământurilor rare și a altor resurse, printre care s-ar număra gazul și petrolul. Aceasta a fost una dintre contrapartidele căutate de Administrația Trump de-a lungul negocierilor cu Zelenski pentru a compensa ajutorul său împotriva ofensivei rusești. În lipsa cunoașterii detaliilor pactului final – Trump speră că se va ajunge la un acord joi – ideea de plecare a fost crearea unui fond comun în care Ucraina ar contribui cu 50% din veniturile din exploatarea viitoare a tuturor resurselor naturale deținute de stat. Washingtonul calculează că Kievul a beneficiat de ajutoare în timpul invaziei rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari (aproximativ 263 de miliarde de euro).

Profil scăzut

După anularea participării celor doi piloni principali ai Guvernului SUA responsabili de problema războiului, Rubio, și trimisul special Steve Witkoff — care intenționează să călătorească în Rusia în această săptămână — delegația Statelor Unite la Londra este de profil scăzut. Rubio a avut o conversație telefonică marți cu omologul său britanic, David Lammy, în care și-a anunțat renunțarea la călătoria la Londra, deși a atenuat decizia exprimându-și dorința ca să aibă loc «întâlniri tehnice substanțiale și bune». La scurt timp după aceea, a anunțat pe rețeaua socială X că va călători în capitala britanică în lunile următoare.

Pe lângă reprezentanții Marii Britanii, trimișii din Franța sau Germania care participă la întâlnire, vor încerca, în mod previzibil, să apere dreptul Ucrainei împotriva agresiunii ruse și, în același timp, să contrabalanseze planurile Statelor Unite. Din partea Kievului, au ajuns la Londra șeful biroului prezidențial, Andri Yermak; ministrul Apărării, Rustem Umierov, și cel al Afacerilor Externe, Andri Sybiha.

«În ciuda tuturor, vom lucra pentru pace», a declarat Yermak la sosirea la Londra prin intermediul rețelei sociale Telegram. «Calea către pace nu este ușoară, dar Ucraina a fost și rămâne angajată în eforturile pașnice», adaugă, în timp ce subliniază că vor discuta despre modul de a ajunge la o încetare a focului «totală și necondiționată» ca prim pas către sfârșitul definitiv al conflictului.

Pe 11 martie, în timpul unei întâlniri la Yeda (Arabia Saudită) cu reprezentanți ucraineni și ruși, echipa americană a propus o încetare a ostilităților pentru o perioadă de 30 de zile. Kievul a acceptat oferta, dar nu și Putin, care și-a condiționat sprijinul de suspendarea atât a asistenței internaționale acordate armatei ucrainene, cât și a mobilizării de noi efective și a antrenamentului acestora.