
În câteva cuvinte
Parchetul spaniol este de acord cu suspendarea executării pedepsei de 4,5 ani de închisoare a Laurei Borràs, fostă președintă a Parlamentului Cataloniei, până la soluționarea cererii de grațiere. Borràs a fost condamnată pentru atribuirea ilegală de contracte. Suspendarea se aplică și unui informatician implicat, datorită colaborării acestuia. Pedeapsa complementară de 13 ani de interdicție de a ocupa funcții publice pentru Borràs rămâne însă în vigoare și nu este afectată de o eventuală grațiere a pedepsei cu închisoarea.
Parchetul susține ca justiția să suspende executarea pedepsei cu închisoarea pentru Laura Borràs
Parchetul susține ca justiția să suspende executarea pedepsei cu închisoarea pentru fosta președintă a Parlamentului Cataloniei, Laura Borràs, condamnată la patru ani și jumătate pentru atribuirea preferențială de contracte la Institució de les Lletres Catalanes (ILC), în timp ce Guvernul decide dacă o grațiază. Într-un document trimis tribunalului superior catalan, ministerul public comunică Tribunalului Superior de Justiție al Cataloniei (TSJC) că nu se opune cererii fostei președinte a Junts de a i se suspenda pedeapsa cu închisoarea, „pentru a evita posibile prejudicii aduse condamnatei în cazul în care cererea sa de grațiere este soluționată favorabil”. Cu toate acestea, reamintește că grațierea este limitată la pedeapsa cu închisoarea, astfel încât Borràs va trebui să execute atât pedeapsa complementară a interdicției de a ocupa funcții publice – de 13 ani – cât și amenda impusă, de 36.000 de euro.
Într-un document din 13 martie, avocatul lui Borràs, Gonzalo Boye, a solicitat suspendarea executării pedepsei cu închisoarea „în timp ce se materializează” cererea de grațiere pe care tribunalul a înaintat-o Guvernului în sentința sa. Borràs a fost condamnată în martie 2023 pentru atribuirea preferențială de contracte la ILC, instituție pe care a condus-o între anii 2013 și 2018, în valoare de 335.700 de euro, printr-o sentință care i-a impus și 13 ani de interdicție specială pentru funcții publice elective sau guvernamentale. În sentința sa, însuși TSJC a propus Guvernului să acorde o grațiere parțială lui Borràs, limitată exclusiv la pedeapsa cu închisoarea și de maximum doi ani și jumătate, motiv pentru care este posibil ca executarea pedepsei să fie suspendată în așteptarea pronunțării Guvernului.
Parchetul nu se opune nici suspendării executării pedepsei cu închisoarea pentru Isaías H., informaticianul favorizat de Borràs prin fracționarea contractelor pentru a i le atribui preferențial, care a fost condamnat la 2 ani de închisoare ca și complice necesar la un delict de fals în documente și la o amendă de 2.300 de euro. Parchetul a luat această decizie ținând cont de „colaborarea și căința” manifestate în timpul procesului și după ce s-a dovedit că și-a depășit dependența de droguri, pe lângă faptul că a achitat amenda impusă, solicitând înlocuirea pedepsei cu închisoarea cu muncă în folosul comunității.
În cele din urmă, pentru Andreu P., care a ajutat la pregătirea bugetelor și a fost condamnat ca și complice necesar la un delict de fals în documente la 1 an și 2 luni de închisoare și o amendă de 2.250 de euro, Parchetul declară că nu se opune prelungirii termenului pentru achitarea acestei sume. Motivul, explică acesta, este că s-a dovedit declarația de insolvență a firmei sale, care ulterior condamnării TSJC a intrat în procedură de faliment și a fost dizolvată, cu pierderea consecutivă a veniturilor economice.
Ca urmare a cauzei deschise, Borràs a fost suspendată din funcția de președintă a Parlamentului Cataloniei în iulie 2022, când justiția a decis trimiterea sa în judecată, și și-a pierdut mandatul de deputat în mai 2023, la câteva săptămâni după pronunțarea condamnării. Grațierea nu ar afecta, totuși, cei 13 ani de interdicție impuși lui Borràs, pedeapsă care o împiedică să candideze la alegeri sau să ocupe orice funcție publică, electivă sau de liberă numire, deși nu îi limitează activitatea didactică. Borràs, care în octombrie anul trecut a lăsat președinția Junts în mâinile lui Carles Puigdemont, s-a proclamat mereu victimă a „lawfare” (războiului juridic) din cauza convingerilor sale independentiste, motiv pentru care, în negocierile cu PSOE, partidul său a propus fără succes ca legea amnistiei să acopere și cazul său.