Lupta este deschisă

De o parte, Administrația americană a lui Donald Trump, hotărâtă să demonstreze votanților săi o politică extrem de dură în materie de imigrație și deportări. O Administrație care apără utilizarea unei legi din secolul al XVII-lea, concepută pentru vremuri de război, pentru a expulza aproape 300 de venezueleni într-o închisoare din El Salvador, fără niciun fel de proces judiciar, în ciuda ordinului contrar al unui judecător. Sau care deportează sau refuză intrarea străinilor cu permis de ședere și care nu au fost acuzați de nicio infracțiune. De cealaltă parte, instanțele care o blochează. Guvernul se baricadează în pozițiile sale, iar judecătorii insistă să ceară explicații, într-o confruntare care ar putea ajunge până la Curtea Supremă.

Dezbaterea de luni

Dezbaterea de luni s-a concentrat pe întrebarea dacă Casa Albă a nesocotit ordinul judecătorului districtual James Boasberg, din circuitul Washington, care interzicea deportarea celor 238 de venezueleni, pe care Administrația republicană îi acuză că ar fi membri ai organizației criminale Tren de Aragua. Instrucțiunea magistratului includea întoarcerea avioanelor care îi transportau, chiar dacă acestea decolaseră și erau în plin zbor. Dar aeronavele nu s-au întors și au aterizat în El Salvador. Președintele El Salvadorului, Nayib Bukele, aliat al Administrației Trump, părea să-l batjocorească pe judecător printr-un mesaj pe rețelele sociale în care scria în engleză "Upa, prea târziu" și includea un emoticon de râs.

Casa Albă s-a unit pentru a asigura că a acționat corect și că nu a nesocotit ordinul judecătoresc. Avioanele survolau deja apele internaționale când a sosit instrucțiunea, astfel încât instanțele "nu aveau jurisdicție" în acest caz, susține aceasta.

Boasberg, la rândul său, a programat o audiere chiar luni, la ora locală 17:00 (ora 22:00, ora peninsulară spaniolă) cu privire la acest caz și a dat ordin Guvernului să furnizeze informații detaliate despre orele zborurilor, inclusiv dacă decolarea a avut loc după ce el a emis ordinul. Judecătorul a făcut acest pas după ce Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) și alte organizații de apărare a drepturilor civile au depus în cursul nopții o cerere prin care solicitau Casei Albe să furnizeze date detaliate.

Avocații Departamentului de Justiție au intensificat și mai mult luni confruntarea Guvernului cu judecătorii, susținând că instrucțiunile orale pronunțate de Boasberg "nu puteau fi puse în aplicare".

O parte a disputei se concentrează pe faptul că au existat două versiuni ale ordinului. Verbal, în jurul orei 18:48 sâmbătă, judecătorul a interzis zborurile și a precizat că acestea ar trebui să se întoarcă imediat dacă se aflau deja în aer. Instrucțiunea scrisă, care nu conținea această precizare, a fost publicată la ora 19:26. Datele din aplicațiile dedicate urmăririi zborurilor indică faptul că acestea au aterizat în Honduras la ora 19:37 și de acolo au continuat spre El Salvador. Casa Albă se referă în permanență la faptul că "acțiunile Administrației nu sunt în conflict cu ordinul scris", iar avioanele au decolat înainte ca acest document să fi fost publicat. Luni, într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a reședinței prezidențiale, Karoline Leavitt, punea la îndoială faptul că ordinul verbal ar avea aceeași greutate legală ca instrucțiunea scrisă. "Ordinul, care nu are o bază legitimă, a fost emis după ce teroriștii străini din Tren de Aragua părăsiseră deja teritoriul Statelor Unite", a declarat anterior Leavitt.

Avocații Departamentului de Justiție merg pe aceeași linie. În argumentele scrise pe care le-au prezentat înainte de începerea audierii convocate de judecătorul Boasberg, aceștia susțin că "o directivă orală nu poate fi pusă în aplicare ca un ordin scris". "Ordinele scrise sunt fundamentale, deoarece clarifică limitele comportamentului permis", adaugă aceștia. Faptul că, în acest caz, documentul scris nu includea ordinul expres de întoarcere a avioanelor "ar putea reprezenta o judecată mai bine gândită a instanței cu privire la exercitarea adecvată a puterilor sale", subliniază aceștia. "În conformitate cu practica juridică stabilită, a prevalat ordinul mai restrictiv". Experții juridici insistă că momentul în care au decolat avioanele este irelevant pentru obligația de a respecta ordinul judecătoresc. "Jurisdicția unei instanțe federale nu se termină la marginea mării", a scris profesorul de drept de la Universitatea Georgetown, Steve Vladeck, pe rețeaua socială Bluesky. "Întrebarea este dacă pârâții sunt supuși ordinului judecătoresc, nu unde are loc conduita împotriva căreia se introduce cererea".

În declarații acordate postului de televiziune conservator Fox News, responsabilul Casei Albe pentru frontieră, Tom Homan, a asigurat că Guvernul va continua cu deportările, expulzările sumare și utilizarea Legii privind Inamicii Străini din 1798. Această normă, concepută pentru vremuri de război, acordă președintelui puteri extraordinare de a expulza persoane necetățene care datorează loialitate unor puteri străine, în caz de conflict sau invazie din partea unei țări inamice. A fost invocată de-a lungul istoriei doar în trei ocazii: în războiul din 1812 împotriva Regatului Unit, în Primul Război Mondial împotriva cetățenilor austro-ungari și în Al Doilea Război Mondial pentru a interna persoane de origine japoneză, germană sau italiană în lagăre de prizonieri. "Nu ne vom opri", a susținut Homan. "Nu-mi pasă ce cred judecătorii, nu-mi pasă ce crede dreapta. Mergem înainte".

"Acești oameni sunt teroriști străini", a susținut Leavitt, la rândul său. "Sunt monștri oribili, violatori, ucigași, prădători care nu au dreptul să fie în această țară și trebuie să dea socoteală". Duminică, purtătoarea de cuvânt declarase deja într-un comunicat că "un singur judecător dintr-un singur oraș nu poate controla mișcările unui avion... plin de teroriști străini expulzați fizic de pe teritoriul american".

Încăpățânarea Casei Albe într-o poziție extrem de populară printre susținătorii săi, în detrimentul procedurilor legale și al confruntării cu judecătorii, poate declanșa o escaladare a sfidării de către Administrația Trump a sistemului american de separare a puterilor și de control judiciar. De la venirea sa la putere, în urmă cu aproape două luni, reprezentanții Guvernului și simpatizanții săi s-au plâns în repetate rânduri de deciziile judecătorești care blochează acțiunile sale cele mai controversate, de la concedierile de angajați federali până la anularea dreptului la cetățenie prin naștere.

"Începem o adevărată criză constituțională", a asigurat pe rețeaua socială X avocatul expert în chestiuni de securitate națională Mark Said.

În declarațiile sale către presă la bordul avionului Air Force One duminică seară, Trump a asigurat că expulzarea celor 238 de venezueleni în închisorile salvadoriene se datorează unei situații "mai periculoase decât un război", o invazie de "oameni răi".

Cazul venezuelenilor și alte cazuri similare

Cazul venezuelenilor deportați în El Salvador nu este singurul care amenință să genereze o luptă acerbă în instanțe cu privire la politica migratorie americană. Profesoara de la Universitatea Brown, Rasha Alawieh, de naționalitate libaneză și în vârstă de 34 de ani, stabilită în Statele Unite cu o viză de muncă, a călătorit în țara sa de origine pentru a-și vizita familia. La întoarcere, i s-a interzis intrarea pe teritoriul american și a fost deportată în Liban via Paris.

Judecătorul însărcinat cu cazul său la Boston a suspendat în ultimul moment o audiere pentru a examina detaliile situației, după ce mai mulți dintre avocații specialistei în transplanturi de rinichi s-au retras din proces. Mass-media americane relatează că, potrivit Departamentului pentru Securitate Internă, Alawieh avea în telefonul său fotografii cu lideri ai grupării radicale islamiste libaneze Hezbollah.

Consiliul pentru Relații Arabe-Americane (CAIR) denunță faptul că medicul a fost "deportat ilegal". "Deportarea imigranților legali precum doctorița Alawieh fără niciun motiv subminează statul de drept și întărește suspiciunile că sistemul nostru de imigrație devine o instituție antimusulmană, supremacistă albă, care încearcă să expulzeze și să respingă cât mai mulți musulmani și oameni din minorități posibil", susține CAIR.

Săptămâna trecută, Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE) a arestat în New Jersey și a transferat la unul dintre centrele sale de detenție studentul de origine palestiniană Mahmoud Khalil, rezident permanent american și căsătorit cu o cetățeană. Departamentul de Stat i-a anulat permisul de ședere, acuzându-l că ar fi simpatizant al grupării radicale palestiniene Hamas, după ce Khalil participase la manifestațiile pro-palestiniene de la universitatea sa, Columbia. Avocații săi reamintesc că studentul nu a fost acuzat de nicio infracțiune și denunță faptul că se încalcă dreptul clientului lor la libertatea de exprimare.

Acestor cazuri li se adaugă acuzațiile lui Astrid Senior, o femeie care a denunțat în acest weekend că fiul său, Fabian Schmidt, de naționalitate germană și cu permis de ședere american, a fost dezbrăcat și "interogat violent" la sosirea sa tot la Boston, la întoarcerea din Luxemburg. Biroul Vamal și de Protecție a Frontierei neagă aceste acuzații.